Guvernul a pus în dezbatere publică proiectul hotărârii prin care va fi adoptat „Planul național pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030”. Documentul este conceput de Ministerul Energiei, cu sprijinul USAID-MESA și al altor parteneri de dezvoltare, și transpune obligațiile din Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor.
Noua politică pornește de la o constatare alarmantă: aproximativ jumătate din consumul final de energie și peste 50 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale Republicii Moldova provin din sectorul rezidențial. Fondul locativ este și foarte îmbătrânit—75 % dintre locuințe au fost ridicate înainte de 1990—iar doar trei procente dintre clădirile noi respectă cerințele moderne de eficiență energetică.
Planul fixează două direcții majore. Pe de o parte, toate construcțiile noi vor trebui proiectate direct la nivel NZEB, ceea ce înseamnă o performanță energetică ridicată și acoperirea unei părţi substanţiale din consum prin surse regenerabile produse pe loc sau în vecinătate. Pe de altă parte, clădirile existente care intră într-un proces de renovare majoră vor fi aduse, „în măsura fezabilității tehnice și economice”, la aceleași standarde.
Din punct de vedere tehnic, normativul actualizat NCM M.01.01 stipulează un plafon de energie primară neregenerabilă de 173 kWh/m²/an pentru casele unifamiliale, 97 kWh/m²/an pentru blocurile locative și 102 kWh/m²/an pentru clădirile de birouri. Pereții exteriori ai unei clădiri NZEB nu vor depăși un coeficient U de 0,25 W/m²K, iar ferestrele vor trebui să se încadreze sub 1,4 W/m²K—valori comparabile cu standardele UE.
Pentru a atinge aceste praguri, proiectanții vor beneficia de flexibilitate în alegerea soluțiilor: pompe de căldură, ventilație cu recuperare, panouri fotovoltaice, baterii de stocare și colectoare solare sunt menționate în plan ca tehnologii-cheie. Scenariile de cost-optim au arătat că, în funcție de tipul clădirii, energia regenerabilă va acoperi între 31 % și 43 % din consumul primar.
Pe lângă cerințele tehnice, executivul propune o serie de măsuri orizontale: armonizarea completă a codurilor în construcții cu standardele europene până la finalul lui 2026, elaborarea unui ghid practic de transformare a clădirilor existente în NZEB până în 2027 și revizuirea programelor de finanțare astfel încât cel puțin un sfert din bugetele destinate eficienței energetice să favorizeze proiectele de tip NZEB.
Planul mizează și pe întărirea competențelor locale. Până în 2030, Ministerul Energiei și Centrul Național pentru Energie Durabilă intenționează să instruiască anual zeci de specialiști, profesori și studenți, să introducă tema NZEB în curricula universitară și să organizeze campanii publice, expoziții și vizite demonstrative la clădiri model.
Componenta financiară este relativ modestă la nivel de buget public: 3 milioane de lei vor fi acoperiți din subprogramul „Eficiență energetică”, iar alți circa 12 milioane de lei vor veni din granturi și asistență tehnică europeană și internațională. În paralel, programe deja aflate în derulare—de la Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM) până la STEEM și INSPIREE—vor direcționa investiții de amploare în reabilitarea termică a școlilor, spitalelor și blocurilor de locuințe.
Pentru monitorizarea punerii în aplicare, raportarea anuală va fi făcută de Centrul Național pentru Energie Durabilă, iar Ministerul Energiei va prelua controlul executării hotărârii. Planul rămâne deschis revizuirii după 2030, întrucât cerințele ar putea deveni și mai stricte pe măsură ce tehnologiile evoluează și Moldova avansează în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Prin adoptarea standardului NZEB, autoritățile speră să reducă emisiile clădirilor cu până la 74 % față de nivelul anului 1990, să scadă factura energetică a populației și să stimuleze un nou val de inovații în sectorul construcțiilor. Dacă planul va fi implementat în ritmul propus, după 2030 locuințele ridicate în Moldova vor consuma de peste patru ori mai puțină energie neregenerabilă decât cele construite în anii ’90—o schimbare care ar putea transforma piața imobiliară și ar aduce beneficii palpabile pentru climă, economie și sănătatea publică.
