Pe fondul eforturilor internaționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția către surse de energie regenerabilă, Moldova are nevoie de politici bine definite pentru a construi un sector energetic durabil și eficient. Utilizarea biocarburanților ar fi o soluție eficientă pentru diminuarea impactului ecologic al transporturilor, dar acest proces trebuie reglementat astfel încât să nu compromită securitatea alimentară și să nu afecteze ecosistemele naturale. Pe de o parte, biocombustibilii sunt văzuți ca o alternativă la combustibilii fosili, având un potențial uriaș de reducere a emisiilor de CO₂. Pe de altă parte, utilizarea necontrolată a unor materii prime pentru producția acestora poate duce la defrișări, pierderi de biodiversitate și schimbări indirecte ale destinației terenurilor, efecte care ar putea contracara beneficiile climatice ale acestor combustibili.
Din această perspectivă, Guvernul va dezbate și adopta în cadrul ședinței de mâine, 5 februarie, un proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, alături de Metodologia de calcul al impactului acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Proiectul va fi susținut de Constantin Borosan, secretar de stat al Ministerului Energiei, și are drept obiectiv principal stabilirea unor reguli clare privind producția, utilizarea și certificarea biocombustibililor, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia regenerabilă.
Regulamentul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, combustibilii lichizi și gazoși de origine regenerabilă folosiți în transporturi trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 70%, în raport cu combustibilii fosili tradiționali. Acest prag este important pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru asigurarea sustenabilității biocombustibililor utilizați în Republica Moldova.
Producția și utilizarea biocarburanților vor trebui să respecte criterii stricte de durabilitate, excluzând utilizarea materiilor prime provenite din terenuri cu biodiversitate ridicată (păduri primare, arii protejate, pășuni naturale) și din zone cu stocuri mari de carbon (turbării, păduri dense, zone umede). Pentru a preveni impactul negativ al biocombustibililor asupra mediului și agriculturii, regulamentul limitează utilizarea materiilor prime provenite din culturi alimentare și furajere și încurajează utilizarea biocombustibililor avansați, obținuți din deșeuri, reziduuri agricole, paie, gunoi de grajd și resturi forestiere.
Pentru a asigura transparența și trasabilitatea biocarburanților, furnizorii de combustibili vor fi obligați să demonstreze sustenabilitatea produselor și să raporteze periodic datele privind proveniența și impactul acestora. Informațiile vor fi centralizate și monitorizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă și Agenția de Mediu, care vor avea rolul de a verifica conformitatea și de a preveni fraudele în raportarea emisiilor și certificarea sustenabilității.
Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră stabilește criterii și formule standardizate pentru determinarea reducerilor de emisii generate de utilizarea acestora. Aceasta prevede metode de evaluare a ciclului de viață al combustibililor, incluzând producția, transportul și utilizarea, pentru a asigura conformitatea cu obiectivele de reducere a emisiilor stabilite la nivel național și european.
Condițiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ derivă din angajamentele Republicii Moldova de aliniere la standardele Uniunii Europene privind energia regenerabilă, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea unui cadru sustenabil pentru biocombustibili. Necesitatea unei metodologii clare a fost determinată de lipsa unui sistem unitar de calcul, de riscurile asociate schimbării indirecte a destinației terenurilor și de obligațiile internaționale asumate în cadrul Acordului de la Paris.
Obiectivele urmărite și soluțiile propuse includ crearea unui sistem transparent și eficient de certificare și monitorizare a biocombustibililor, stabilirea unor criterii stricte pentru sustenabilitatea acestora și impunerea unor cerințe de raportare detaliată pentru furnizori. Soluțiile propuse vizează implementarea unui mecanism clar de calcul al emisiilor, încurajarea biocombustibililor avansați proveniți din deșeuri și resturi agricole și asigurarea unui cadru legislativ compatibil cu cel european.
Concluziile expertizelor au evidențiat necesitatea reglementării unitare a biocombustibililor pentru a preveni utilizarea resurselor nesustenabile și a asigura o reducere reală a emisiilor de gaze cu efect de seră. Studiile au confirmat că aplicarea unor criterii stricte și a unei metodologii de calcul bine definite va sprijini tranziția energetică și va contribui la creșterea eficienței energetice a Republicii Moldova.
