După doi ani în fruntea Ministerului român al Energiei și un an anterior ca ministru al Cercetării, Sebastian Burduja își încheie mandatul și părăsește Guvernul României. Într-un mesaj public, acesta a transmis că își asumă „cu fruntea sus” încheierea unui capitol intens, marcat de provocări majore și decizii strategice în domeniul energetic.

„Am avut onoarea de a vă reprezenta într-o perioadă dificilă, dar plină de oportunități pentru România. Am muncit până la epuizare, am luat decizii grele, dar am rămas fidel valorilor mele: credință, muncă, fapte”, a scris Burduja.

Decizia vine în contextul unei rotiri politice în coaliția de guvernare, în urma căreia mai multe ministere își schimbă conducerea. Deși nu a fost nominalizată o cauză oficială, mesajul său confirmă că plecarea este parte a unui proces politic negociat și nu a unei demisii sau demiteri conflictuale.

Top 10 realizări în mandatul lui Sebastian Burduja (2023–2025)

Adoptarea Strategiei Energetice Naționale (2025–2035–2050), după o așteptare de peste 17 ani. Documentul oferă o direcție clară pentru investiții, tehnologii și mixul energetic național.

Atragerea a peste 14 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile pentru proiecte energetice – un record post-1989. Printre acestea: producție, stocare, rețele, eficiență energetică.

Progrese decisive pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, cu acorduri internaționale și planuri de execuție clare, ce vizează dublarea capacității nucleare până în 2031–2032.

Conectarea a peste 1.800 MW capacitate nouă în Sistemul Energetic Național (SEN) – fotovoltaic, eolian, gaz și hidro. În 2024 s-au pus în funcțiune mai mulți MW decât în totalul ultimilor 8 ani.

Listarea istorică a Hidroelectrica la bursă, evaluată drept una dintre cele mai de succes oferte publice din Europa în 2023.

Demararea efectivă a proiectului Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze naturale al României din Marea Neagră, cu impact major asupra independenței energetice regionale.

Adoptarea legislației pentru energia eoliană offshore, România devenind primul stat de la Marea Neagră cu un cadru legal complet pentru acest sector emergent.

Repunerea în funcțiune a proiectelor hidro blocate (Răstolița, Dumitra, Bumbești–Livezeni), finalizarea grupului V de la Rovinari (330 MW) și salvarea locurilor de muncă din minerit.

Sprijin activ pentru Republica Moldova în crizele energetice din 2022–2024. România a asigurat alimentarea cu energie electrică, a sprijinit conectarea Moldovei la ENTSO-E și a susținut Chișinăul în negocieri internaționale. Burduja a subliniat că România trebuie să devină „exportator de securitate energetică” pentru regiune. Reformarea Ministerului Energiei – reducerea cu 27% a personalului și cu 35% a posturilor de conducere, eficientizarea cheltuielilor publice și prioritizarea investițiilor.