La finele lunii iunie 2025, puterea totală instalată în centrale regenerabile din Republica Moldova a ajuns la 765,88 MW, potrivit celor mai recente statistici puse la dispoziție de Centrul Național pentru Energie Durabilă. În ultimii șapte ani, ritmul de creștere a fost exponențial: de la câteva zeci de megawați în 2018 la peste trei sferturi de gigawatt în prezent, ceea ce dovedește maturizarea rapidă a pieței și atracția tot mai mare a investitorilor pentru proiectele verzi locale.
Fotovoltaicul domină clar peisajul energetic, cu 529,39 MW instalați, adică aproximativ 69 % din întregul portofoliu de surse regenerabile. Numai în intervalul 2023‑2024 capacitatea solară s‑a mărit cu peste 344 MW, impulsionată de scăderea prețului panourilor sub 0,19 euro pe watt și de proceduri de racordare simplificate, care durează acum cel mult treizeci de zile. Pe locul al doilea se situează energia eoliană, cu 212,58 MW, echivalentul a 28 % din total, segment alimentat de punerea în funcțiune a parcului „Ciuciuleni II”, de 50 MW, și de extinderea unității „Cobani” cu încă 25 MW. Instalațiile pe biogaz rămân la 7,16 MW, iar microhidrocentralele totalizează 16,75 MW, adică procente reduse, dar esențiale pentru flexibilitatea rețelei.
Structura mecanismelor de sprijin relevă că piața liberă a devenit principalul magnet de capital, cumulând 431,01 MW, adică 56 % din întreaga capacitate regenerabilă, în special prin contracte bilaterale de tip PPA și vânzări spot pe OPCOM. Schema cu tarif fix introdusă prin Legea 10/2016 a atins 140,36 MW, ceea ce reprezintă 18 % din total și demonstrează că proiectele mici și mijlocii încă preferă un flux de numerar garantat. Vechiul feed‑in instituit în 2007 mai acoperă 33,25 MW, adică aproximativ 5 %. Pe segmentul prosumatorilor, Contorizarea Netă însumează 115,31 MW, în timp ce Facturarea Netă, introdusă pentru investițiile comerciale pe acoperiș, a ajuns deja la 45,97 MW.
Într‑o zi cu iradiere solară și regim eolian moderat, producția instantanee din aceste centrale poate urca până la circa 650 MW, iar acest vârf ar putea acoperi peste 70 % din consumul de vară, estimat la circa 900 MW. Cu toate acestea, variabilitatea ridică noi provocări pentru operatorii de sistem, deoarece surplusul fotovoltaic din orele prânzului și deficitul de producție din seară pun presiune pe echilibrarea rețelei. În acest context, Ministerul Energiei va lansa în toamnă prima licitație pentru contracte pentru diferență, vizând 200 MW solari și 100 MW eolieni la un preț‑țintă sub 55 euro pe MWh, iar Moldelectrica analizează finanțarea unui sistem‑pilot de stocare de 250 MWh lângă stația Vulcănești, menit să mute excesul de energie în intervalele de consum maxim.
Comparativ cu 2018, capacitatea fotovoltaică a crescut de peste o sută treizeci de ori, în timp ce eolianul a înregistrat o creștere de aproape cinci ori. Biogazul și microhidrocentralele au rămas relativ stabile, deoarece nu beneficiază de aceleași facilități financiare și se confruntă cu limitări de resurse și situri potrivite. Cu toate acestea, ele continuă să joace un rol de nișă, furnizând servicii de echilibrare și contribuind la obiectivele naționale de decarbonare.
Perspectivele arată că Moldova se apropie de momentul în care nu mai este esențial cât de repede construiește noi capacități, ci cât de inteligent le integrează în sistemul energetic. Viitorul imediat va depinde de conectarea la rețelele regionale, de dezvoltarea stocării la scară largă și de digitalizarea managementului rețelei, astfel încât energia verde să poată înlocui în mod credibil importurile și să susțină o tranziție energetică durabilă și competitivă.
