Astăzi, 14 iunie, Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Acest document esențial definește viziunea și obiectivele fundamentale pentru dezvoltarea sectorului energetic național, ținând cont de reperele naționale, europene și globale care influențează politicile și deciziile din domeniul energetic.

România dispune de resurse naturale, financiare și umane suficiente pentru a moderniza sectorul energetic, aliniindu-l atât la obiectivele comunitare de atingere a neutralității climatice, cât și la nevoile specifice societății românești de a avea acces la neîntrerupt la energie la prețuri competitive, din surse diversificate și cât mai puțin poluante.

Obiectivele fundamentale ale Strategiei Energetice sunt:

1. Securitate energetică
2. Energie cu emisii scăzute de carbon
3. Eficiență energetică
4. Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară
5. Piețe de energie eficiente
6. Digitalizare și securitate cibernetică

Strategia Energetică este rezultatul muncii experților din Ministerul Energiei, cu consultarea companiilor și instituțiilor din subordine și a membrilor Consiliului Onorific pentru Energie.

În perioada de consultare publică, 14 iunie – 13 iulie, ministrul Burduja așteaptă contribuțiile tuturor actorilor interesați.

Sugestiile și opiniile referitoare la proiectul Strategiei Energetice a României pot fi transmise la adresa: ser2024@energie.gov.ro.

Vezi documente aici: 2024.04.10-Strategia-Energetica-a-Romaniei-_NF_DGPEGD_28.05.2024-completata-DGJRI_AM_07.06.2024-Ex-IStrategia_Energetica_vf_rev_1206 Proiect-HG-aprobare-Strategia-Energetica

”Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050” este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic, în condițiile în care dezvoltarea și creșterea competitivității economiei naționale, îmbunătățirea calității vieții, întărirea securității naționale și protejarea mediului sunt indisolubil legate de dezvoltarea și modernizarea sectorului energetic.

Viziunea Strategiei Energetice a României este de dezvoltare a sectorului energetic în condiții de securitate, accesibilitate și sustenabilitate, asigurând atât competitivitatea economică cât și un loc central pentru consumator, ținând cont de țintele climatice ale UE pentru anii 2030, 2040 și 2050

Definirea viziunii și a obiectivelor fundamentale au luat în considerare resursele energetice naționale, precum și faptul că România continuă să se bazeze pe un mix energetic echilibrat și diversificat, ceea ce oferă credibilitate pentru asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării. Realizarea obiectivelor presupune o riguroasă ancorare în realitatea sectorului energetic, cu o bună înțelegere a contextului european, internațional și a tendințelor de ordin tehnologic, economic și geopolitic. O componentă importantă este analiza tendințelor și politicilor europene, astfel încât Strategia poziționează România în raport cu reforma pieței europene de energie și prezintă, prin obiectivele generale și specifice, opțiunile strategice de intervenție ale statului român în sectorul energetic.

Dezvoltarea SEN înseamnă creșterea rezilienței și consolidarea profilului țării de pilon regional al securității energetice; asigurarea accesibilității prețului energiei și a competitivității economice; tranziția treptată de la surse poluante de energie la surse curate, folosind gaz natural drept combustibil de tranziție; dezvoltarea capacităților de stocare; îmbunătățirea eficienței energetice; modernizarea centralelor de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu; extinderea duratei de viață a zăcămintelor mature de țiței și gaze în vederea diversificării surselor de energie din producție indigenă; întărirea rețelelor de transport și distribuție de energie, inclusiv prin interconectări cu țările din jur; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; realizarea unei piețe competitive și performante de-a lungul întregului lanț, care așează consumatorul în centrul său; flexibilizarea rețelei și creșterea numărului de participanți, inclusiv prosumatori.

Pe măsură ce lumea se îndreaptă către surse de energie mai curate și mai durabile, este important să ne asigurăm că această tranziție este justă și incluzivă. Aceasta înseamnă luarea în considerare a impactului social și economic al tranziției de la combustibilii fosili, în special asupra comunităților și lucrătorilor dependenți de industriile energetice tradiționale, conform Planurilor de Tranziție Justă ale celor șase județe din România. Tranziția energetică trebuie să fie echitabilă, gestionând cu atenție efectele sociale și economice asupra celor vulnerabili.

Crearea rețelelor inteligente de energie va permite optimizarea consumului de energie, reducerea costurilor și creșterea eficienței sistemelor de încălzire și furnizare a apei calde. Aceste rețele vor integra tehnologii avansate de monitorizare și control, precum și algoritmi de învățare automată, pentru a anticipa cerințele de energie și a adapta livrarea acesteia în timp real, în funcție de nevoile individuale ale utilizatorilor și de condițiile de mediu. Astfel, se va realiza o gestionare mai inteligentă și durabilă a resurselor energetice, contribuind la reducerea amprentei de carbon și la promovarea unei economii mai verzi.

Nu în ultimul rând, sectorul energetic trebuie să se dezvolte în limitele legislației referitoare la mediu, precum și în direcția îndeplinirii ambițiilor și planurilor climatice. Acestea includ reglementările privind gestionarea deșeurilor, întărirea eficienției energetice, creșterea ponderii resurselor regenerabile de energie, promovarea combustibililor alternativi și reducerea impactului negativ al proiectelor energetice asupra ecosistemelor.

O provocare pe termen lung pentru sectorul energetic românesc este de a contribui la realizarea obiectivului Uniunii Europene de a deveni primul continent cu emisii „net zero” de gaze cu efect de seră la orizontul anului 2050, însemnând ca toate emisiile degajate să fie absorbite, fie pe căi naturale, fie pe căi artificiale, precum tehnologii de captare și stocare a carbonului. În acest sens, obiectivele Strategiei energetice sunt de aliniere la țintele UE pentru 2030, respectiv 2050, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.

Cealaltă provocare este asigurarea securității energetice, în contextul războiului Rusiei în Ucraina și a climatului geopolitic din ce în ce mai dificil din regiune. Atât România, cât și Uniunea Europeană se află sub imperativul major de reducere a dependențelor de importuri de resurse primare și tehnologie de la actorii ostili, prin diversificarea surselor de aprovizionare și întărirea producției interne. Tranziția către surse regenerabile de energie în lipsa controlului asupra lanțurilor de aprovizionare cu tehnologie și materii critice necesare are potențialul de a periclita și mai mult securitatea energetică. Așadar, este necesară o abordare complexă, care ia în considerare nu doar resursele primare de energie, dar și tehnologiile pentru noi echipamente.

Din perspectivă regională, Strategia subliniază importanța interconectărilor aflate în construcție în Europa Centrală și de Sud-Est. Acestea contribuie la dezvoltarea piețelor de energie și a mecanismelor regionale de securitate energetică, în conformitate cu regulile comune ale UE. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale și de energie electrică ale României cu cele ale Republicii Moldova reprezintă un obiectiv strategic al celor două țări. De o mare importanță este și dezvoltarea interconectărilor cu Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan, Georgia, Grecia și Turcia. Astfel, România se poate evidenția ca furnizor regional de securitate energetică.

România este țara cu piața cu cea mai mică dependență de gaze naturale din import. Adăugând în acest peisaj, pe lângă poziția geostrategică favorabilă, resursele descoperitele din Marea Neagră, România va juca un rol definitoriu în regiune.

În acest context, Strategia Energetică stabilește că România își va menține actuala poziție, de exportator de energie și furnizor de securitate pentru Republica Moldova, pentru regiune și pentru întreaga Europă. În același timp, consumul intern de energie este previzionat și va fi încurajat să crească, făcând necesară creșterea concomitentă a capacității de producție energie curată pentru a răspunde ambelor imperative.

Strategia Energetică are șase obiective generale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2025-2035 și în orizontul de timp al anului 2050, respectiv Securitate energetică, Energie cu emisii scăzute de carbon, Eficiență energetică, Asigurarea accesului fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei, Piețe de energie eficiente, Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitatea cibernetică, care sunt abordate în conținutul documentului.

1. Securitate energetică

La nivel regional, dar și național, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic, în condițiile în care România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, astfel încât noul cadru de dezvoltare justă și durabilă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate și inovație.

România consideră siguranța aprovizionării cu energie din producție internă un obiectiv primordial pentru asigurarea securității energetice naționale, cu menținerea unui mix energetic diversificat la orizontul anului 2035, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonizare a sectorului energetic, precum și de asigurarea flexibilității și adecvanței sale. Astfel, România vizează inversarea dependenței de importuri de energie până în 2035 prin intensificarea proceselor de electrificare, demararea de noi exploatări de resurse energetice primare și diversificarea tehnologiilor folosite în producerea de energie.

Sursele de energie regenerabilă, deși esențiale pentru tranziția ecologică, au și caracteristici de intermitență. În situații de criză, pot exista perioade în care producția de energie din surse regenerabile nu este suficientă pentru a satisface consumul intern, astfel, pentru a asigura securitatea energetică națională, sunt necesare surse de producere a energiei în bandă, precum gazul natural și energia nucleară, pentru a asigura flexibilitatea și adecvanța SEN.

În acest context, gazul natural va fi utilizat ca și combustibil de tranziție, jucând un rol vital prin capacitatea acestuia de a răspunde rapid la variațiile cererii. Totodată, sursele cu emisii scăzute de carbon, precum energia nucleară, vor contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră. De asemenea, stocarea energiei în baterii, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării SEN, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

De asemenea, pe lângă asigurarea resurselor primare și producerea energiei, este esențială încurajarea creării și dezvoltării lanțului de aprovizionare care să asigure necesarul de materiale și echipamente pentru implementarea investițiilor planificate în documentele programatice la nivel național.

Strategia subliniază importanța cooperării regionale, în special pentru construirea de noi linii de interconectare, precum și cooperarea cu alte state în alinierea politicilor la nivel european. România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și europeană. De asemenea, România este și va fi parte din proiectele și inițiativele regionale-cheie, vizând atât infrastructura de transport a energiei electrice, cât și a gazelor, un accent deosebit punându-se pe implementarea și finalizarea proiectelor de interes comun (PCI).

Din perspectivă regională, Strategia reiterează importanța interconectărilor aflate în construcție în Europa Centrală și de Sud-Est. Acestea contribuie la dezvoltarea piețelor de energie și a mecanismelor regionale de securitate energetică, în conformitate cu regulile comune ale UE. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale și de energie electrică ale României cu cele ale Republicii Moldova reprezintă un obiectiv strategic al celor două țări. De o mare importanță este și dezvoltarea interconectărilor cu Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan, Georgia, Grecia și Turcia. Astfel, România se poate evidenția ca furnizor regional de securitate energetică.

În cadrul Strategiei, conceptul de securitate energetică este tratat prin prisma celor 8 obiective specifice, respectiv Diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice primare, Reducerea sau eliminarea dependențelor de resurse energetice primare din import, Menținerea unui mix energetic diversificat și a adecvanței sectorului energetic, Asigurarea stocurilor energetice și a sistemelor de rezervă, Creșterea capacităților de interconectare tranfrontalieră a rețelelor de transport de energie, Protecția infrastructurii critice, Întărirea lanțului de aprovizionare pentru infrastructura critică din energie, Legiferarea angajamentului României de a garanta securitatea energetică a Republicii Moldova.

2. Energie cu emisii scăzute de carbon 

Decarbonizarea sectorului energetic reprezintă o acțiune urgentă și necesară pentru a atinge obiectivele asumate de România în domeniul energiei și schimbărilor climatice, care impune o transformare a sectorului energetic prin creșterea securității energetice, sprijinirea dezvoltării economice, incluziune socială, crearea de locuri de muncă și asigurarea unui preț al energiei echitabil și accesibil pentru consumatori.

România și-a asumat o reducere cu 89% a emisiilor de GES în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor GES înregistrat în anul 1990.

În ceea ce privește ponderea SRE în consumul final brut de energie, România și-a asumat o pondere de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050. Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din SRE, stocarea energiei în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca de asemenea un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

Extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scală mare și reactoare modulare de mici dimensiuni (RMM) până în 2035, va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, precum și la asigurarea unor noi soluții de alimentare cu energie în noi aplicații industriale.

Îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare se va realiza în strânsă corelare cu necesitățile economice, sociale și de securitate, asigurându-se o disponibilitatea continuă a energiei, inclusiv în situații de stres ale sectorului energetic, la prețuri accesibile pentru populație și companii. Așadar, reducerea capacității de generare pe bază de cărbune se va realiza într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică.

În cadrul Strategiei, obiectivul general – Energie cu emisii scăzute de carbon este tratat prin prisma celor 3 obiective specifice, respectiv Reducerea emisiilor de GES și noxe în sectorul energetic, Mix energetic diversificat și echilibrat și Stocare energie electrică.

3. Eficiență energetică

Îmbunătățirea eficienței energetice (EE) de-a lungul întregului lanț energetic, inclusiv producția, transportul, distribuția și utilizarea finală de energie, va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va duce la o creștere a competitivității activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei.

Astfel, la orizontul anului 2035, cu perspectiva anului 2050, pentru a îmbunătății semnificativ eficiența energetică la nivel național Strategia propune următoarele:

• Eficiența operațională: optimizarea proceselor de producție, transport și distribuție a energiei pentru a minimiza pierderile și costurile; utilizarea tehnologiilor și practicilor avansate pentru a îmbunătăți eficiența centralelor electrice, a rețelelor și a altor infrastructuri; realizarea lucrărilor de întreținere și modernizare pe baze predictive și inteligente a echipamentelor și sistemelor din sectorul energetic, în special a celor critice;
• Eficiența resurselor: În contextul resurselor naturale finite și având în vedere că resursele energetice sunt concentrate geografic, sectorul energetic trebuie să se concentreze pe utilizarea eficientă a acestor resurse. Aceasta include extracția și utilizarea eficientă a combustibililor fosili, precum și dezvoltarea și utilizarea resurselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroelectrică, respectiv al gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.).
• Eficiența energetică în utilizarea finală: promovarea eficienței energetice în rândul consumatorilor – atât industriali, cât și rezidențiali – este un aspect critic. Aceasta implică încurajarea utilizării aparatelor electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, îmbunătățirea izolației clădirilor și promovarea practicilor care reduc consumul de energie.
• Eficiența costurilor: Eficiența este strâns legată de rentabilitate. Aceasta implică asigurarea faptului că serviciile energetice sunt furnizate la cel mai mic cost posibil, păstrând în același timp calitatea și fiabilitatea. Eficiența costurilor înseamnă, de asemenea, prioritizarea investițiilor în tehnologii și proiecte care oferă cea mai bună rentabilitate a investiției în timp.

În cadrul Strategiei, obiectivul general – Eficiență energetică este tratat prin prisma celor 2 obiective specifice, respectiv Abordarea integrată a sectorului de încălzire și răcire centralizată a clădirilor, cu coordonarea proiectelor de investiții pe întreg lanțul valoric și Diminuarea pierderilor de energie din rețelele de transport și distribuție energie.

4. Asigurararea accesului fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei

Un aspect cheie al echității în sectorul energetic este asigurarea accesului universal la energie consumatorilor casnici și industriali. Acest lucru este deosebit de important în regiunile defavorizate, unde o parte semnificativă a populației ar putea să nu aibă acces la serviciile energetice de bază. Eforturile de extindere a accesului la energie trebuie să fie incluzive, vizând comunitățile defavorizate și marginalizate, atenuând în același timp sărăcia energetică.

Echitatea prețurilor la energie implică asigurarea faptului că serviciile energetice sunt accesibile pentru toate segmentele societății și pentru toate sectoarele economice. Aceasta poate include implementarea de programe de subvenții pentru gospodăriile cu venituri mici, întreprinderi mici și mijlocii, respectiv industriile energo-intensive considerate strategice, precum și proiectarea unor structuri de prețuri care să țină cont de diferite niveluri de consum și de capacitatea de plată.

Este de așteptat ca implementarea unui program național comprehensiv de identificare țintită și sprijinire pentru consumatorii vulnerabili, precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică, să îmbunătățească semnificativ capacitatea consumatorilor vulnerabili de a-și asigura nevoile energetice.

În cadrul Strategiei, obiectivul general – Asigurararea accesului fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei este tratat prin prisma celor 5 obiective specifice, respectiv Accesul la energie electrică pentru toți conusmatorii, Creșterea gradului de racordare a consumatorilor casnici și industriali la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, Îmbunătățirea accesului la energie termică în sistem distribuit sau individual, Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatorii industriali, Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatorii casnici.

5. Piețe de energie eficiente

Prin pachetul de reforme recent adoptate la nivel european, consumatorii din întreaga UE și implicit din România vor putea beneficia de prețuri mai stabile la energie, de o mai mică dependență de prețul combustibililor fosili și de o mai bună protecție împotriva crizelor viitoare.

Elementele cheie ale acestui pachet, ce urmează a fi transpuse sau implementate la nivel național vor trebui să asigure:

• Prețuri la energie mai stabile și mai previzibile, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței și evitând denaturarea pieței comunitare;
• Mai bună pregătire pentru crizele viitoare
• Protejarea și consolidarea rolului consumatorilor
• Asigurarea securității aprovizionării

În acest context, consumatorul va fi împuternicit ca actor central al piețelor de energie, capabil să își gestioneze propriul consum, să își producă propria energie sau să facă parte dintr-o comunitate de energie.

Eforturile României de a crește ponderea surselor de energie regenerabilă, de a spori eficiența energetică, de a consolida rețelele și de a adopta tehnologii moderne și digitale, cu scopul final de a furniza energie sigură, accesibilă și curată pentru o economie națională competitivă, necesită un mediu instituțional puternic și un cadru de guvernanță corporativă potrivit. Prezentul document propune modalități de consolidare a instituțiilor, îmbunătățire a guvernanței corporative a companiilor energetice de stat, consolidarea cadrului de reglementare, precum și alinierea politicilor și reglementărilor naționale la cadrul UE.

Consolidarea guvernanței înseamnă, de asemenea, promovarea transparenței și asigurarea faptului că politicile sunt implementate în mod eficient. Instituțiile robuste, guvernanța corporativă solidă a companiilor de stat și cadrul legal transparent și previzibil sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă, deoarece creează un mediu în care creșterea economică, bunăstarea socială și sustenabilitatea mediului pot fi urmărite într-un mod echilibrat și echitabil.

Organismele de reglementare din sectorul energetic trebuie să opereze imparțial și echitabil, aplicând regulile și standardele în mod consecvent tuturor participanților. Aceasta include procese echitabile de acordare a licențelor, alocarea imparțială a resurselor și tratamentul egal al tuturor companiilor energetice. O astfel de imparțialitate este crucială pentru menținerea încrederii și stabilității pe piața energiei.

În cadrul Strategiei, obiectivul general – Piețe de energie eficiente este tratat prin prisma celor 4 obiective specifice, respectiv Reducerea poverii de reglementare pentru sectorul energetic, Asigurarea unei piețe echitabile și împiedicarea abuzurilor, Creșterea concurenței pe piețele interne, Dezvoltarea capacității administrative a Statului de guvernare a sectorului energetic.

6. Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitatea cibernetică

Datele constituie în prezent un activ al companiilor din sectorul energetic, care trebuie valorificat pentru a genera un serviciu energetic performant. În toate sectoarele de activitate, de la extracția petrolului la furnizarea energiei electrice, termice sau gazelor naturale, se acumulează volume enorme de date, care trebuie să constituie baza viitoarelor decizii. Aplicarea algoritmilor de analiză a datelor, capabili să transforme datele mari în date inteligente, inclusiv inteligența artificială (IA), vor dobândi un rol decisiv în toate segmentele lanțului de aprovizionare al energiei.

Soluțiile digitale pentru monitorizarea și controlul sistemelor, integrate în toate segmentele sectorului de energie electrică, termică și gaze naturale (producere, transport, înmagazinare, distribuție, furnizare și utilizare), vor facilita implementarea măsurilor pentru creșterea eficienței energetice, sporirea flexibilității sistemului, prioritizarea producției și a consumului de energie curată și optimizarea consumurilor la utilizatori. Digitalizarea permite implementarea unor funcții de tip rețele inteligente la nivelul transportului și distribuției de energie electrică, dar și la cel al utilizatorilor.

În România, introducerea sistemelor de măsurare inteligente (SMI) și a contractelor de energie electrică cu prețuri dinamice reprezintă un pas înainte semnificativ pentru modernizarea infrastructurii energetice. Contoarele inteligente permit monitorizarea și gestionarea în timp real a consumului de energie electrică, permițând consumatorilor să ia decizii mai informate și să-și optimizeze modelele de consum de energie electrică. Acest fapt nu doar că permite consumatorilor să preia un control mai mare asupra costurilor cu energia, dar sprijină și o utilizare mai eficientă a electricității.

Contractele de energie electrică cu prețuri dinamice, asociate cu contoarele inteligente și SMI, introduc o structură flexibilă de prețuri care variază pe parcursul zilei. Aceste contracte încurajează consumatorii să-și planifice activitățile consumatoare de energie în perioadele în care cererea de energie electrică este mai scăzută, de obicei în afara orelor de vârf. Procedând astfel, consumatorii pot beneficia de prețuri mai mici la energia electrică, reducându-și valoarea facturilor la energie și contribuind la stabilitatea generală a rețelei electrice. Acest model dinamic de prețuri aliniază consumul cu oferta, făcându-l mai sustenabil din punct de vedere economic și ecologic. Pe măsură ce România continuă să investească în aceste tehnologii, este de așteptat ca atât SMI, cât și contractele de energie electrică cu prețuri dinamice să joace un rol esențial în promovarea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon și creșterea rezilienței infrastructurii energetice.

În cadrul Strategiei, obiectivul general – Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitatea cibernetică este tratat prin prisma celor 4 obiective specifice, respectiv Implementarea contoarelor inteligente, Dezvoltarea și Integrarea Sistemelor SCADA și IA, Asigurarea Securității Cibernetice, Susținerea educației și promovarea cercetării științifice.