Ministerul Energiei a lansat procesul de consultare publică privind proiectul de modificare a Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, între 16 și 29 ianuarie 2025. În cadrul acestui demers, se prezintă spre avizare și expertizare un proiect de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional Național în Domeniul Eficienței Energetice (SINEE).

Acest act normativ vizează crearea unui sistem informatic avansat, destinat să sprijine gestionarea eficientă a resurselor energetice, monitorizarea performanței energetice a clădirilor și valorificarea surselor de energie regenerabilă.

Proiect de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice „SINEE” (924/MEn/2024)

Proiectul vizează modificarea și completarea Legii nr. 139/2018 pentru a facilita implementarea și operarea Sistemului Informațional Național în Domeniul Eficienței Energetice (SINEE). Scopul principal este crearea unui cadru digital robust, care să permită monitorizarea eficientă a performanței energetice a clădirilor, managementul surselor de energie regenerabilă și asigurarea unei gestionări informatice centralizate a datelor relevante pentru sectorul energetic.

SINEE va fi structurat pe șapte subsisteme informaționale distincte care vor sprijini activitățile instituțiilor publice și private implicate în domeniul eficienței energetice. Acestea sunt:

1. Portalul public CNED – va asigura accesul publicului larg și al autorităților la date esențiale.
2. Management programe și proiecte (SIMPP) – va sprijini gestionarea eficientă a proiectelor de eficiență energetică.
3. Management energetic în clădiri (SIME) – va monitoriza și va îmbunătăți performanța energetică a clădirilor.
4. Eficiența energetică a clădirilor (SIEEC) – va evalua și certifica performanța energetică a clădirilor.
5. Audit energetic (SIAE) – va gestiona auditările energetice ale clădirilor și sistemelor.
6. Monitorizare și verificare a economiilor de energie (SIMVE) – va asigura urmărirea economiilor de energie obținute prin implementarea măsurilor de eficiență energetică.
7. Registrul specialiștilor în domeniul eficienței energetice (SIRSEE) – va stoca informațiile despre experții în domeniul eficienței energetice.

Implementarea SINEE va aduce schimbări fundamentale în gestionarea datelor și proceselor din sectorul energetic. Unul dintre efectele pozitive va fi digitalizarea și automatizarea proceselor, astfel încât toate activitățile administrative și operaționale să fie gestionate printr-un sistem centralizat, ceea ce va reduce costurile și erorile umane. De asemenea, va contribui la reducerea redundanței și îmbunătățirea eficienței operaționale, prin facilitarea interoperabilității între subsisteme și eliminarea dublării datelor, ceea ce va permite un flux de lucru mai rapid și mai precis.

În plus, SINEE va asigura accesibilitatea și transparența informațiilor, garantând un acces securizat și deschis pentru autoritățile publice, agenții economici, specialiști și cetățeni. Astfel, transparența activităților IP CNED va crește semnificativ, iar deciziile vor fi bazate pe date obiective și precise. În final, integrarea tehnologiilor informaționale va sprijini promovarea unui sector energetic durabil, având în vedere obiectivele de valorificare a surselor de energie regenerabilă și de eficiență energetică, în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova în domeniul schimbărilor climatice.

SINEE va deschide noi oportunități și pentru sectorul privat și cetățeni. Companiile vor beneficia de un cadru mai clar și mai structurat pentru a se implica în proiecte de eficiență energetică, având acces rapid la informațiile relevante și la resursele de care au nevoie. De asemenea, cetățenii vor putea să urmărească economiile de energie din propriile locuințe și să se implice mai activ în adoptarea de măsuri pentru reducerea consumului energetic.

Deși implementarea SINEE promite să revoluționeze modul în care sunt gestionate datele și procesele din sectorul energetic, aceasta va implica și o serie de provocări. Unul dintre principalele obstacole va fi integrarea tehnologică între diferitele subsisteme și asigurarea interoperabilității cu sistemele informaționale externe ale autorităților publice și instituțiilor private. De asemenea, va fi necesară o perioadă de adaptare pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru utilizatorii finali, care trebuie să învețe să opereze cu noile platforme și instrumente digitale.