Astăzi, 21 noiembrie 2024, Guvernul României a aprobat Strategia Energetică Națională 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, marcând un pas important în definirea viitorului său energetic. În paralel, Republica Moldova a făcut public draftul Strategiei Energetice până în 2050, propunând soluții pentru securitatea energetică într-un context geopolitic fragil.
Am analizat în detaliu aceste două documente pentru a descoperi punctele comune, diferențele, dar și implicațiile contextuale.
Asemănări: viziuni aliniate, priorități comune
Ambele strategii demonstrează o preocupare clară pentru securitatea energetică, tranziția către surse regenerabile și eficiența energetică. România și Moldova înțeleg urgența unei transformări energetice în fața crizelor climatice și a instabilităților geopolitice. De exemplu, ambele documente promovează utilizarea hidrogenului verde ca soluție sustenabilă pentru reducerea emisiilor de carbon și diversificarea mixului energetic.
STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2025-
2035, CU PERSPECTIVA ANULUI 2050
STRATEGIA ENERGETICĂ A REPUBLICII MOLDOVA PÂNĂ ÎN ANUL 2050
Totodată, combaterea sărăciei energetice este un obiectiv clar în ambele strategii. România propune mecanisme de sprijin financiar pentru gospodăriile vulnerabile, în timp ce Moldova se concentrează pe asigurarea accesului fizic la energie în zonele rurale. Această preocupare comună reflectă un angajament pentru protejarea consumatorilor, în special a celor vulnerabili, indiferent de dimensiunile economiilor naționale.
Un alt punct de convergență este digitalizarea. Strategia României detaliază planuri pentru implementarea contoarelor inteligente și dezvoltarea rețelelor digitale, iar Moldova își propune să integreze tehnologii avansate pentru a moderniza sectorul energetic, chiar dacă este încă la începutul acestui proces.
Diferențe: între resurse interne și dependență externă
1. Resurse și independență energetică
România beneficiază de un mix energetic diversificat și de resurse naturale proprii, precum gazele naturale și energia hidro. Acest avantaj îi permite să reducă dependența de importuri și să planifice utilizarea gazului ca soluție de tranziție. De cealaltă parte, Moldova este profund dependentă de importuri, aproximativ 77,5% din energia sa provenind din surse externe, în principal dintr-o singură direcție. Această situație o face vulnerabilă la fluctuațiile geopolitice și la crizele energetice, așa cum a demonstrat războiul din Ucraina.
2. Infrastructură și stocare
România dispune de capacități solide de stocare a energiei și de infrastructuri critice bine dezvoltate, ceea ce îi oferă o stabilitate considerabilă. În schimb, Moldova nu are depozite pentru gaze naturale sau petrol și depinde de colaborarea cu România pentru a-și asigura stocurile. Proiecte precum gazoductul Iași-Chișinău sunt vitale pentru securitatea energetică a Moldovei, dar insuficiente pentru o independență completă.
3. Digitalizare și inovație
Deși Moldova își propune digitalizarea, România este deja într-o etapă avansată, implementând rețele inteligente și sisteme moderne de monitorizare a consumului. Un exemplu concret este introducerea contoarelor inteligente, care permit consumatorilor români să optimizeze utilizarea energiei. În Moldova, acest tip de infrastructură este încă în fază de proiect.
O relație strategică: sprijin reciproc și integrare regională
Un aspect aproape unic al Strategiei României este asumarea unui rol regional de lider în securitatea energetică. Documentul subliniază importanța integrării Republicii Moldova în piața energetică europeană și sprijinirea acesteia în diversificarea surselor de energie. În acest sens, interconectările existente, precum gazoductul Iași-Chișinău, și cele planificate vor fi esențiale.
STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2025-
2035, CU PERSPECTIVA ANULUI 2050
STRATEGIA ENERGETICĂ A REPUBLICII MOLDOVA PÂNĂ ÎN ANUL 2050
Pe de altă parte, strategia Moldovei reflectă o dependență semnificativă de acest parteneriat cu România. Fără acces la piețele europene prin România, Moldova ar rămâne izolată din punct de vedere energetic. Este un exemplu clar de interdependență regională, dar și de vulnerabilitate strategică.
Exemple comparative: succesul României și provocările Moldovei
• Hidrogenul: România plănuiește investiții masive în producția și transportul hidrogenului verde, inclusiv proiecte transfrontaliere cu Moldova. În schimb, Moldova abia începe să valorifice potențialul său pentru producerea acestui combustibil curat.
• Accesibilitatea energiei: România are programe bine definite pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin măsuri financiare și compensări. Moldova își axează eforturile pe dezvoltarea infrastructurii pentru a extinde accesul fizic la energie, în special în zonele rurale.
• Energie nucleară: România integrează în strategie dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR), o tehnologie avansată cu potențial uriaș. În contrast, Moldova nu dispune de astfel de opțiuni și se concentrează exclusiv pe surse regenerabile.
Strategiile energetice ale României și Moldovei, deși diferite în abordare și resurse, sunt complementare. România, cu resursele și poziția sa de lider regional, poate oferi sprijin esențial Moldovei pentru a-și asigura securitatea energetică și integrarea în piața europeană. Pe de altă parte, Moldova poate deveni un partener strategic în dezvoltarea proiectelor comune de energie curată.