Săptămâna viitoare, la ședința de Guvern, ministrul energiei intenționează să prezinte un proiect de hotărâre care va recalibra trei acte normative‑cheie, vizând simultan piața serviciilor de audit energetic și mecanismele de sprijin financiar dedicate eficienței energetice.
Proiectul introduce modificări la Hotărârea nr. 676/2020 privind auditorii energetici și auditul energetic, la Hotărârea nr. 251/2024 care guvernează „Fondul pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial” și la Hotărârea nr. 533/2024 referitoare la programul de vouchere pentru electrocasnice, astfel încât toate aceste reglementări să fie perfect aliniate cu recenta redefinire legală a vulnerabilității energetice și cu noile exigențe privind calitatea rapoartelor de audit.
Pentru profesioniștii din domeniu, cel mai important pas îl reprezintă restructurarea procedurii de verificare a rapoartelor de audit energetic. Prin limitarea intervalului de control la șase luni și prin introducerea posibilității suspendării sau radierii rapide a auditorilor care nu remediază neconformitățile, Centrul Național pentru Energie Durabilă va putea interveni prompt, evitând ca proiectele finanțate din fonduri publice să avanseze pe baza unor calcule eronate. Această măsură reduce costurile de supraveghere, scurtează durata procesului de verificare și amplifică responsabilitatea auditorilor față de beneficiari și față de bugetul de stat.
Pe partea de finanțare, proiectul renunță la vechea clasificare pe „gospodării vulnerabile energetic” și operează integral cu noțiunea de „consumator vulnerabil de energie”. Această ajustare terminologică și operațională permite ca sistemul informatic „Vulnerabilitatea energetică” să selecteze automat beneficiarii pe baza unui set flexibil de criterii – de la compensația lunară primită până la consumul de energie, structura familiei sau costurile facturate în sezonul rece – ceea ce va accelera fluxul de aprobare a dosarelor și va crește transparența distribuirii ajutoarelor. Concomitent, valoarea alocației poate acoperi integral contribuția proprie a beneficiarului în cadrul fondului rezidențial, eliminând barierele financiare pentru investițiile care reduc consumul și emisiile.
Pentru comercianți și furnizorii de echipamente eficiente, proiectul clarifică atribuțiile Comitetului de finanțare și risc al Centrului, care va putea exclude rapid din program operatorii ce nu respectă cerințele contractuale, consolidând astfel disciplina pe lanțul de livrare și protejând imaginea schemelor de sprijin în fața consumatorilor. În paralel, actualizarea criteriilor de eligibilitate pentru vouchere deschide piața unor segmente de populație anterior neacoperite, ceea ce poate stimula cererea de aparate cu consum redus și poate susține producătorii care investesc în tehnologii verzi.
Din perspectiva Guvernului, pachetul de modificări nu necesită resurse bugetare suplimentare, însă oferă un cadru mai robust pentru implementarea priorității numărul doi din Planul „Construim Moldova Europeană”, respectiv renovarea și eficientizarea clădirilor. Prin armonizarea registrelor electronice, introducerea sancțiunilor graduale și extinderea criteriilor sociale de acordare a sprijinului, România poate avansa mai rapid spre țintele de reducere a emisiilor și poate maximiza absorția fondurilor externe dedicate tranziției verzi.
Adoptarea proiectului imediat după publicarea în Monitorul Oficial este esențială pentru evitarea blocajelor în derularea programelor deja lansate, pentru creșterea calității serviciilor de audit și pentru protejarea consumatorilor vulnerabili într‑un context de prețuri volatile la energie. În același timp, noul mecanism conferă pieței de audit energetic un stimulent de profesionalizare, atrage noi specialiști și sporește șansele ca investițiile publice și private în eficiență să genereze economii reale de energie și emisii, consolidând totodată securitatea energetică a Republicii Moldova.
