La mijlocul zilei de astăzi, ora 12:00, fotografia sistemului energetic arată un prânz tipic de început de toamnă: consumul scade față de prognoză, producția internă este dominată de regenerabilele conectate la rețeaua de transport, iar necesarul rămas se acoperă prin importuri moderate pe legăturile cu Ucraina și România.
Producția internă brută a fost de 299 MW. Din aceasta, sursele regenerabile la nivelul rețelei de transport (SER) au adus 151 MW, iar hidroenergia încă 12 MW. Împreună, „verdele” a însemnat 163 MW, adică 54,5% din producția internă la acel moment. Descompus, SER a reprezentat 50,5%, hidro 4,0%, iar CET/CTE (preponderent pe gaze) 45,5% din mixul de producție. Privind nu doar producția, ci și consumul, aportul verde (SER + hidro) a acoperit 37,1% din consumul brut la ora 12:00.
Consumul național brut s-a așezat la 439 MW, vizibil sub planul de consum al orei (669 MW). Diferența este substanțială, de –230 MW (aprox. –34,4% față de prognoză). O explicație rezonabilă pentru această „ranaștere” a prânzului este efectul combinat al temperaturilor blânde și al producției fotovoltaice distribuite la nivel de distribuție (care reduce sarcina văzută în rețeaua de transport), în timp ce activitatea industrială este mai scăzută la mijlocul zilei.
Cum s-a închis balanța? Cu producție internă de 299 MW și consum de 439 MW, deficitul momentului a fost de circa 140 MW, acoperit prin import net. „Soldul” fluxurilor transfrontaliere indică 138 MW import la ora 12:00, sub planul de sold al orei (183 MW), deci –24,6% față de cât se preconizase că va fi nevoie. Pe interconexiuni, traficul a fost moderat: aprox. 82 MW pe axa MD–UA și circa 55 MW pe MD–RO la ora 12:00, valorile cumulate fiind în linie cu soldul net observat. Cu alte cuvinte, circa o treime din consumul intern (31,9%) a fost acoperită prin import în acel moment.
Raportarea la plan arată și o producție sub program: față de planul de producție al orei (486 MW), realizatul de 299 MW înseamnă –187 MW (aprox. –38,5%). Chiar dacă regenerabilele au ținut steagul sus la prânz, nivelul mai redus al CET/CTE a împins sistemul către import. Partea bună este că importul efectiv a fost mai mic decât cel planificat – semn că scăderea consumului a compensat parțial lipsa de producție internă convențională. Totodată, „umărul” dat de fotovoltaice la orele cu soare reduce presiunea pe interconexiuni în prima parte a zilei.
Privind spre a doua parte a zilei, curba de plan sugerează un necesar în creștere pe seară, odată cu diminuarea producției solare și creșterea cererii de după ora 18:00. În jurul vârfului de seară, planurile indică tradițional un sold mai ridicat, ceea ce implică apel mai mare la import dacă producția internă convențională nu urcă suficient.
Rămâne însă de văzut cum se va ajusta operarea în timp real în funcție de vreme, de profilul de consum și de disponibilitatea unităților generatoare.
