Moldova se pregătește intens pentru o etapă esențială în drumul său către Uniunea Europeană: reuniunea oficială de evaluare (screening bilateral) cu privire la Capitolul 15: Energie și Capitolul 21: Rețele Transeuropene (TEN-E). Întâlnirea va avea loc în perioada 10–11 iulie 2025, la Bruxelles, și reprezintă o verificare tehnică importantă înainte ca țara noastră să poată începe oficial negocierile pentru aderare pe aceste domenii.

Screening-ul bilateral este o etapă tehnică prin care experții Comisiei Europene analizează cât de bine este pregătită legislația națională a unui stat candidat în raport cu standardele europene (numite și acquis comunitar). Practic, este ca o „radiografie” a cadrului legal și instituțional, pe fiecare domeniu important.

În cazul Moldovei, screening-ul din iulie va acoperi două domenii strategice:

• Capitolul 15: Energie – reglementări privind producerea, distribuția și consumul de energie, eficiență energetică, surse regenerabile și securitatea energetică.
• Capitolul 21: Rețele Transeuropene (TEN-E) – conectarea rețelelor energetice cu cele ale UE, proiecte comune de infrastructură și integrarea pe piața energetică europeană.

Pentru a fi gata de această întâlnire, autoritățile din Moldova au organizat o simulare internă pe 17 iunie, la Ministerul Energiei. La eveniment au participat:

• Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană,
• Dorin Jughietu, ministrul Energiei,
• secretarii de stat Cristina Pereteatcu (președinta grupului de lucru), Constantin Borosan și Carolina Novac,
• reprezentanți ai Biroului pentru Integrare Europeană, ai Centrului de Armonizare a Legislației și ai altor instituții implicate.

Această simulare a fost un exercițiu final de pregătire, în care s-au verificat prezentările tehnice, s-au discutat detaliile organizatorice și s-a clarificat modul în care Moldova va răspunde întrebărilor Comisiei Europene.

Conform agendei transmise de UE, screening-ul va analiza:

• 9 blocuri tematice și 14 sub-blocuri de conținut,
• un total de 89 de acte legislative europene, pe care Moldova trebuie să le armonizeze în legislația sa.

Multe dintre aceste legi sunt deja incluse în Programul Național de Aderare 2025–2029, iar termenele de transpunere sunt fixate pentru anul 2026.

Ce înseamnă Capitolul 15 – Energie

Acest capitol este pentru dezvoltarea Moldovei. El vizează crearea unei piețe energetice funcționale, deschise și sigure, care:

• încurajează investițiile în energie regenerabilă,
• asigură o concurență corectă pe piață,
• protejează consumatorii,
• reduce dependența de surse externe nesigure.

Pentru Moldova, înseamnă și continuarea interconectării cu rețelele electrice și de gaze ale României și ale altor țări UE, pentru a avea acces la o piață mai stabilă și mai diversificată.

Ce este Capitolul 21 – Rețele Transeuropene (TEN-E)?

Acest capitol se referă la infrastructura energetică de interes comun în UE, cum ar fi conductele de gaze, liniile de înaltă tensiune și centrele de stocare a energiei. TEN-E susține proiectele care:

• interconectează rețelele naționale între statele membre,
• modernizează infrastructura existentă,
• permit integrarea surselor regenerabile și a noilor tehnologii.

Pentru Moldova, participarea la această rețea înseamnă acces mai facil la finanțări europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și mai multă siguranță în furnizarea energiei către populație și economie.

Ce urmează după screening

După reuniunea de la Bruxelles, Comisia Europeană va redacta un raport de evaluare, în care va stabili nivelul de pregătire al Moldovei pe aceste capitole și ce mai trebuie făcut. Acest raport va sta la baza deciziei de deschidere oficială a negocierilor pe Energie și TEN-E.

Autoritățile de la Chișinău își propun ca până la sfârșitul anului 2025 să finalizeze procesul de screening pe toate capitolele-cheie, astfel încât negocierile de aderare să poată avansa în ritm susținut.

Chiar dacă poate părea un proces tehnic, această etapă are impact direct asupra vieții de zi cu zi. O legislație energetică modernă înseamnă:

• facturi mai corecte și mai transparente,
• servicii mai bune din partea furnizorilor de energie,
• mai multe investiții în surse verzi și locuri de muncă în sectorul energetic,
• o infrastructură mai sigură și mai eficientă, care ne conectează la piața europeană.