Moldova intră în weekend cu o veste bună și cu un aer de „deja-vu” din piețele care au accelerat tranziția: la finele lui august, capacitatea instalată din surse regenerabile a ajuns la 858,51 MW.

Ștacheta de 1 GW nu mai pare un reper îndepărtat. Dacă ritmul ultimelor luni rămâne pe traiectorie, calendarul bate scenariile prudente. Parafrazând-o pe secretarul de stat Carolina Novac, cu un asemenea trend „țintele pentru capacități instalate din PNIEC 2030 se văd peste vreo doi ani”. Este o formulă simplă, dar descrie corect momentum-ul pieței.

Fotografia oficială a Centrului Național pentru Energie Durabilă arată un mix dominat de fotovoltaic. Instalațiile solare însumează 605,59 MW și urcă ponderea la circa 70% din total. Eolianul ajunge la 229,02 MW și asigură aproape 27%. Hidro stă la 16,75 MW, iar biogazul la 7,16 MW. Raportul confirmă profilul diurn al producției, cu vârfuri la prânz și cu sprijin eolian util în serile cu vânt și în sezonul rece.

Totalul la nivel de sistem se fixează la 858,51 MW. Este o capacitate care schimbă ordinea de zi la operatorii de rețea, la furnizori și la consumatori, nu doar o cifră în statistici.

Distribuția pe regimuri explică natura actualei creșteri. Piața liberă concentrează 454,14 MW, adică peste jumătate din capacități. Schemele de sprijin din Legea nr. 10/2016 acoperă 143,58 MW la „tarif fix” și 60 MW la „preț fix”. Cadrul mai vechi din Legea nr. 160-XVI/2007 rămâne cu 33,24 MW. Zona prosumatorilor adună 167,56 MW împărțiți între contorizare netă (115,31 MW) și facturare netă (52,25 MW). Prosumatorii urcă astfel la aproape o cincime din total, semn că investițiile pe acoperiș devin o constantă a pieței.

Trecerea către facturare netă schimbă aritmetica proiectelor mici. Compensația trece de la kWh-la-kWh la o decontare în bani, cu recunoașterea costurilor de rețea și a echilibrării. Optimizarea se mută pe autoconsum, pe orientări est-vest, pe controlul sarcinii și pe baterii de capacitate mică.

Un sistem în care fotovoltaicul dă 70% din capacitatea instalată are nevoie de flexibilitate. Operatorul de transport și distribuțiile trebuie să asigure rezerve de reglaj și capabilități de redispecerizare rapidă. Pantele de urcare la prânz și de coborâre seara cer unități care răspund repede, fie convenționale, fie din RES dispaceriabile, fie stocare cu baterii. Eolianul atenuează o parte din tranziție în perioadele cu vânt, dar introduce variabilitate suplimentară și pune presiune pe calitatea prognozelor.

Pentru piață, migrarea către regim comercial aduce reziliență contractuală. PPA-urile pe termen mediu și lung, profilarea orară, agregarea producției și a flexibilității, precum și intrarea activă pe piețele de zi-înainte și intrazilnic susțin monetizarea proiectelor fără sprijin. Aici apar inovațiile de portofoliu ale furnizorilor și agregatorilor.

Creșterea accelerată pe joasă și medie tensiune pune presiune pe infrastructura de distribuție. Managementul tensiunii, fluxurile inverse, pierderile și blocajele de racordare devin teme de investiții planificate, nu excepții. Digitalizarea măsurării și a decontării, precum și transparența ferestrelor de capacitate disponibilă, scurtează timpul de punere în funcțiune și reduc costurile de tranzacționare pentru toți actorii.

În paralel, apar proiecte pilot de stocare și soluții de răspuns la cerere. Chiar și la scară limitată, aportul acestora reduce costurile serviciilor de echilibrare și netezește curba reziduală pentru rețea.

Prosumatorii au devenit un actor vizibil în statistica oficială. 167,56 MW nu mai reprezintă un fenomen marginal, ci o ancoră pentru consumul local. În mediul comercial, proiectele pe piața liberă se afirmă drept coloana vertebrală a creșterii. Iar eolianul intră într-o fază de maturizare, cu masive de capacitate care echilibrează portofoliile solare și sporesc factorul de utilizare la nivel de sistem.

Ținta de 1 GW arată realist. Pentru a ajunge acolo în siguranță, sistemul are nevoie de trei lucruri. Rețea planificată proactiv, cu lucrări prioritizate în nodurile critice. Reguli clare pentru stocare și agregare, astfel încât investitorii să poată închide finanțări pe modele de venit solide. Prognoze mai bune, cu obligații proporționale și cu stimulente corecte pentru precizie.