Astăzi expiră termenul pentru transmiterea comentariilor la „Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a domeniului energetic al Republicii Moldova pentru anii 2026–2030”.

Documentul schițează o intervenție amplă de modernizare digitală a sectorului energetic cu obiective de eficiență operațională, reducerea pierderilor și creșterea transparenței pentru consumatori. Guvernul urmează să aprobe programul ca act normativ-cadru, în temeiul Strategiei de transformare digitală 2023–2030, iar responsabilitățile de implementare și raportare sunt distribuite între Ministerul Energiei și autoritățile responsabile. Proiectul prevede ca instituțiile vizate să prezinte anual, până la 25 februarie, rapoarte către Ministerul Energiei, iar ministerul să înainteze Guvernului, până la 1 aprilie, un raport general de progres.   

O componentă importantă a programului este Platforma Națională de Management Energetic, o infrastructură digitală integratoare pentru colectarea, analiza și raportarea datelor de la import, producere și consum, cu interfețe analitice și funcții ML/AI, acces pentru autorități, furnizori și consumatori și o interfață publică pentru date de interes general. Documentul subliniază interoperabilitatea securizată și cerințe sporite de securitate cibernetică, dat fiind caracterul sensibil al datelor. 

Pe zona de registre de bază, proiectul introduce Registrul Național privind Locul de Consum, cu un cod unic RNLC pentru fiecare loc de consum (rezidențial, comercial, industrial), asociat cu date despre consumator și coordonate geo-spațiale. RNLC promite transparență în facturare, facilitarea schimbării furnizorului, monitorizare în timp real la nivel de loc de consum și interoperabilitate prin MConnect.   

Un alt pilon îl constituie Sistemul Informațional Național în domeniul Eficienței Energetice (SINEE), reglementat prin HG 144/2025, conceput ca suită de subsisteme: portal public CNED, management programe/proiecte, management energetic în clădiri, eficiența energetică a clădirilor, audit energetic, M&V economii de energie, registrul specialiștilor, analiză și raportare, platformă GIS. 

La nivel de infrastructură, draftul fixează o țintă emblematică: 500.000 de contoare inteligente instalate și operaționalizate până la final de 2030, acoperind cel puțin 40% din consumatorii casnici, cu prioritate pentru mediul urban și gospodăriile vulnerabile. Justificarea invocă erorile de facturare actuale, nevoia de tarife dinamice și integrarea prosumatorilor. 

Contextul problemelor pe care vrea să le rezolve programul este net: pierderile în rețele sunt estimate la 15–20% din energia distribuită, costuri echivalente cu circa 300 milioane lei anual, iar penetrarea actuală a contorizării inteligente rămâne redusă, cu aproximativ 35.000 de contoare inteligente instalate parțial dintr-o necesitate totală estimată la 1,5 milioane.   

Componenta „rețele inteligente avansate” este tratată ca fundație tehnologică, cu accent pe modernizarea etapizată a infrastructurilor IT și OT pentru integrarea surselor regenerabile și gestionarea eficientă a energiei. 

Pe partea de guvernanță și finanțare, proiectul stabilește că finanțarea măsurilor va fi acoperită din alocațiile aprobate ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege, în timp ce coordonarea, controlul și monitorizarea se plasează în sarcina Ministerului Energiei. 

Pentru managementul programului, draftul propune o Unitate de Implementare a Programului (UIP) de 16 specialiști, cu un buget operațional orientativ între 913.000 și 1.133.000 euro anual și 4,565–5,665 milioane euro pe 5 ani, adică aproximativ 0,25–0,31% din valoarea programului, aliniat practicilor finanțatorilor internaționali. Argumentul este reducerea riscurilor de eșec și transferul de competențe către structurile permanente.   

Pentru consumatori, combinația RNLC + contoare inteligente + platforme analitice înseamnă facturi mai corecte, vizibilitate asupra consumului și instrumente noi de gestiune a energiei, inclusiv tarife dinamice și răspuns la cerere. Pentru operatori și autorități, înseamnă planificare bazată pe date, detecție mai bună a pierderilor și o bază comună de interoperabilitate pentru politici publice și investiții.   

Ce urmează imediat după consultare este etapa de integrare a propunerilor și finalizarea proiectului pentru aprobare la Guvern.

Din perspectiva implementării, cheia va fi sincronizarea investițiilor digitale cu reglementările privind securitatea cibernetică și protecția datelor și asigurarea că noile sisteme interoperabile sunt însoțite de campanii de informare și tranziție pentru utilizatori, astfel încât adopția să fie rapidă și echitabilă.