Ministerul Energiei, în parteneriat cu programul GIZ-E4M, a găzduit atelierul „Reglementări și bune practici privind utilizarea terenurilor pentru instalații fotovoltaice fixate la sol și sisteme agrosolare” . Scopul întâlnirii a fost să se definească principiile tehnice și juridice care vor guverna instalarea panourilor solare pe terenuri agricole, un pas esențial înaintea lansării în consultare publică a primului proiect oficial de norme.
La discuții au luat parte reprezentanți ai ministerelor Energiei și Agriculturii, ANRE, Agenției pentru Mediu, Asociației Fermierilor, 15 dezvoltatori fotovoltaici, bănci, universități tehnice, precum și experți de la SolarPower Europe, Syndicat des Énergies Renouvelables (SER) și compania germană Next2Sun. Nicolae Magdîl, consultant principal în Direcția politici energetice, a deschis sesiunile, iar Sorin Lisii (GIZ-E4M) a moderat agenda.
Ce s-a mai discutat
Randament agricol: proiectele agrosolare trebuie să mențină cel puțin 66 % din producția agricolă de referință calculată pe trei ani . Limita suprafeței neproductive: pierderea de teren agricol este plafonată la 10 % pentru sisteme aeriene (Categoria I, gardă > 2,1 m) și la 15 % pentru sisteme între rânduri (Categoria II) . Garanție de dezafectare: investitorii ar urma să depună o garanție minimă de 10 000 €/MW pentru costurile de demontare și restaurare a solului . Proceduri de autorizare: evaluarea de impact asupra mediului (EIA) este obligatorie pentru orice capacitate; sunt necesare autorizație de construire și aviz de racordare. În lipsa normelor locale detaliate se vor aplica direct standardele IEC 61215/62109 și DIN SPEC 91434 . Raportare integrată: operatorii vor transmite anual către ANRE un „dublu bilanț” cu date energetice și agricole; dacă randamentul agricol scade sub pragul de 66 %, se activează un plan de remediere .
Sehlule Ndlovu (SolarPower Europe) a ilustrat bunele practici din Franța, Germania și Italia: monitorizarea simultană energie–agricultură, limite clare pentru pierderea de teren, structură de garanții financiare și certificare agronomică ex-ante. Modelul european folosește rapoarte standardizate și scheme de sprijin diferențiate pentru proiectele Agri-PV, lecții pe care Moldova le poate adapta.
Documentul de lucru prevede: unghi de înclinare al panourilor 30–35°, acoperire a solului între 30–40 %, fundații reversibile (piloți șurubați) și rezistență structurală la 120 km/h vânt și 2 kN/m² zăpadă . Sistemele peste 200 kW vor depune și o garanție rambursabilă pentru conectarea la rețea, conform noilor reguli ANRE .
Textul analizat rămâne un document intern; el va fi revizuit de comisii interministeriale și lansat în consultare publică în toamna acestui an. Ministerul Energiei vizează adoptarea normelor până la 1 ianuarie 2026, astfel încât proiectele fotovoltaice pe terenuri agricole să beneficieze de un cadru clar, predictibil și aliniat standardelor UE.
