Încă un “mastodont” pe câmpul Moldovei: 30 MW fotovoltaic cu 60 MWh stocare la porțile Chișinăului. Ministerul Energiei a pus în mișcare procedura de autorizare guvernamentală pentru un nou proiect hibrid PV+BESS în extravilanul orașului Vadul lui Vodă — și îl duce direct la nivel de Hotărâre de Guvern, acolo unde ajung doar proiectele de peste 20 MW.

La 25 mai 2026, pe platforma particip.gov.md, Ministerul Energiei a publicat anunțul privind inițierea elaborării unui proiect de Hotărâre de Guvern cu privire la autorizarea instalării unei centrale electrice fotovoltaice în extravilanul orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău. Anunțul a fost publicat în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100/2017 și art. 9 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. Persoana responsabilă este Victor Gropa, consultant principal în cadrul Ministerului. Termenul limită pentru propuneri — 5 iunie 2026.

Dar proiectul din spatele acestui anunț nu este proaspăt. Compania ENERGY VAD SRL deține avizul de racordare G40202022060045_002, emis inițial în iunie 2022 de către Premier Energy Distribution, prelungit de două ori de atunci și valabil în prezent până pe 13 noiembrie 2026. Avizul figurează în lista publică a avizelor de racordare (actualizare mai 2026), cu o putere acomodată de 30.000 kW, racordare la LEA 110 kV prin PDC-65 fid. 0. Patru ani de aviz menținut activ, cu două prelungiri, într-un context în care ANRE a început să aplice taxe de nevalorificare pentru avizele nefolosite — semn că investitorul nu a renunțat.

Componenta de stocare — 60 MWh — nu apare explicit în avizul de racordare, dar este prezentă în profilul proiectului comunicat Ministerului Energiei. Un raport de 2 ore de stocare la puterea instalată (60 MWh / 30 MW) este exact modelul pe care îl vedem replicat deja la Rădeni și la alte proiecte hibride din regiune.

De ce trece prin Guvern

Legislația moldovenească impune un prag clar: orice centrală electrică cu o putere instalată de peste 20 MW necesită autorizare prin Hotărâre de Guvern. Sub 20 MW, procesul rămâne la nivel de operatori de sistem, ANRE și autorități locale. Peste 20 MW, decizia urcă la Executiv — cu consultare publică, avizare interinstituțională, evaluare de impact și vot în ședința Guvernului.

Nu e o formalitate. Pragul de 20 MW marchează granița la care un proiect energetic începe să aibă impact structural asupra rețelei, asupra teritoriului și asupra echilibrului de producție al sistemului electroenergetic național. Iar Ministerul Energiei nu inițiază procedura pentru orice proiect care solicită — o face atunci când consideră că investiția este fezabilă, aliniată la politica energetică și susținută instituțional.

Unde se poziționează: contextul marilor proiecte

Cu 30 MW, proiectul de la Vadul lui Vodă nu va fi cel mai mare parc fotovoltaic din Moldova — dar intră în liga marilor jucători. Conform datelor centralizate de renergy.md din avizele Moldelectrica și Premier Energy Distribution, topul parcurilor fotovoltaice din țară arată așa:

Dacă va fi construit, parcul de la Vadul lui Vodă va fi al patrulea ca dimensiune din Moldova — dar, potențial, al doilea ca proiect hibrid PV+BESS efectiv realizat, după Rădeni. Iar componenta de stocare de 60 MWh este identică cu cea de la Rădeni, ceea ce sugerează un model de business replicabil: producție solară la scară industrială, cuplată cu baterii care permit deplasarea livrării din orele de supraproducție spre orele de vârf de consum.

30 MW la 110 kV, la porțile capitalei

Racordarea prevăzută prin aviz este la linia electrică aeriană de 110 kV — infrastructură de transport de înaltă tensiune, nu distribuție de medie tensiune. Majoritatea parcurilor fotovoltaice din Moldova, cele de sub 5–10 MW, se conectează la rețeaua de 6–10 kV. Un proiect de 30 MW cu baterii de 60 MWh necesită cu totul altceva: stație de transformare dedicată, protecții corespunzătoare, coordonare directă cu Moldelectrica ca operator al rețelei de transport.

Dar cel mai important: Vadul lui Vodă este la mai puțin de 25 de kilometri de centrul Chișinăului. Energia produsă aici nu trebuie transportată sute de kilometri prin linii de tranzit — ajunge rapid în nodurile de distribuție ale capitalei, unde se concentrează cel mai mare consum din țară. Aceasta este o diferență structurală față de proiectele amplasate în nordul sau sudul Moldovei, care, oricât de mari ar fi, depind de capacitatea de transport pe distanțe lungi — capacitate care, la rândul ei, are nevoie de investiții suplimentare.

Stocarea devine regulă, nu excepție

La Rădeni, investitorul Vitalie Zveaghințev a explicat public modelul: parcul de 50 MW este împărțit între piața reglementată (24 MW la preț fix, pe 15 ani) și piața liberă (26 MW). Energia este tranzacționată pe platforma OPCOM day-ahead, stocată în perioadele cu prețuri mici sau negative și vândută seara, când cererea și prețul cresc. BESS-ul de 60 MWh face diferența între a vinde la preț de nimic și a vinde la preț de piață.

Proiectul de la Vadul lui Vodă pare să urmeze exact aceeași logică — cu 60 MWh de stocare la 30 MW de generare, raportul de 2 ore fiind identic. Iar contextul este unul în care stocarea a devenit, practic, obligatorie: în licitația pentru 170 MW eolian aflată în desfășurare, Ministerul Energiei a impus 44 MWh de stocare ca cerință mandatorie. Moldova nu mai acceptă capacitate nouă de generare fără echilibrare.

Ministerul Energiei dă semnal

Publicarea anunțului pe particip.gov.md nu este un act neutru. Ministerul Energiei ar fi putut să nu inițieze procedura — și proiectul ar fi rămas blocat la stadiul de aviz de racordare, oricât de actual ar fi fost acesta. Prin demararea procedurii de elaborare a hotărârii de Guvern, Ministerul semnalează trei lucruri: că proiectul este fezabil, că se aliniază la politica energetică națională și că există voință instituțională de a-l susține.

Este același Minister care a fost prezent la inaugurarea parcului de la Rădeni, unde ministrul Dorin Junghietu a felicitat investitorii pentru realizarea proiectului într-un timp scurt. Același Minister care a lansat licitațiile pentru 60 MW fotovoltaici și 105 MW eolieni în 2024–2025, și care pregătește acum a doua rundă — 170 MW eolian cu stocare. Același Minister care a susținut public obiectivul de cel puțin 30% energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică până în 2030.

Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Energiei, capacitatea totală a producătorilor activi pe piața liberă a ajuns la 538,58 MW, din care 302,79 MW fotovoltaici, 219,29 MW eolieni și 16,50 MW hidro. Proiecte precum cel de la Vadul lui Vodă nu fac altceva decât să consolideze această creștere accelerată.

Consultarea publică pe etapa de inițiere se încheie pe 5 iunie 2026. Urmează redactarea proiectului de hotărâre propriu-zis, cu notă de fundamentare și evaluare de impact. Apoi — o nouă rundă de consultare, avizare interinstituțională și vot în ședința Guvernului.

Dacă ritmul este cel obișnuit, hotărârea ar putea fi adoptată în a doua jumătate a anului 2026. Avizul de racordare expiră pe 13 noiembrie 2026 — calendarul este strâns, dar fezabil. După adoptare, ENERGY VAD SRL va putea obține autorizația de construcție și va demara lucrările.

Până atunci, 30 MW cu 60 MWh de stocare la Vadul lui Vodă sunt un proiect pe hârtie. Dar un proiect pe hârtie cu aviz la 110 kV menținut de patru ani, cu procedura de autorizare lansată la nivel de Guvern și cu un model de business validat deja la 30 de kilometri distanță, la Rădeni. Câmpul de la Vadul lui Vodă nu va rămâne gol mult timp.