Ministerul Energiei lansează oficial primul ghid dedicat sistemelor agrivoltaice din Republica Moldova, un document tehnic și practic adresat fermierilor și factorilor de decizie din sectorul agricol. Publicația „Cultivarea soarelui și pământului: Deblocarea dublului potențial al Moldovei” explică modul în care panourile fotovoltaice pot funcționa împreună cu culturile agricole pe același teren, fără schimbarea destinației acestuia. Ghidul apare cu sprijinul Agenției germane pentru energie, dena, și al Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Energie (BMWE) al Germaniei.
Ministerul Energiei prezintă acest instrument ca pe o primă bază de orientare pentru agricultorii interesați de un model de afaceri care combină producția agricolă cu producția de energie electrică din surse regenerabile. Documentul are rolul de a diminua incertitudinile tehnice, juridice și financiare care apar atunci când un fermier ia în calcul instalarea panourilor fotovoltaice deasupra sau în interiorul loturilor cultivate.
Sistemele agrivoltaice permit utilizarea dublă a aceluiași teren: culturile agricole rămân în centrul activității, iar deasupra lor sau între rânduri se instalează panouri fotovoltaice. În loc ca un câmp să se transforme exclusiv într-un parc solar, modelul agrivoltaic menține vocația agricolă a solului și adaugă o sursă suplimentară de venit și energie.
În Moldova, aproximativ 75% din teritoriu se află în exploatare agricolă. În acest context, orice model care generează venit suplimentar prin folosirea inteligentă a terenului capătă o relevanță strategică. Ministerul Energiei subliniază faptul că panourile fotovoltaice pot fi instalate fără schimbarea destinației terenului agricol, fapt care deschide calea extinderii rapide a acestor soluții.
Ghidul atrage atenția asupra unui avantaj mai puțin intuitiv: sistemele agrivoltaice pot crea un microclimat favorabil culturilor. Structurile cu panouri reduc evaporarea apei din sol, conduc la un echilibru îmbunătățit al apei și la un consum mai mic de apă pentru irigare. În același timp, panourile pot proteja plantele de ploi torențiale sau grindină și pot filtra radiația solară excesivă, care în anumite perioade provoacă arsuri ale fructelor și frunzelor.
Documentul elaborat cu sprijin german prezintă, într-o formă sistematică, conceptele de bază ale unui sistem agrivoltaic. Ministerul Energiei menționează trei parametri tehnici esențiali: înălțimea panourilor față de sol, orientarea acestora și unghiul de înclinare, precum și distanța dintre rânduri. Acești factori influențează direct cantitatea de lumină care ajunge la plante, accesul utilajelor agricole și productivitatea instalației fotovoltaice.
Ghidul include recomandări concrete pentru tipuri de culturi ce pot intra într-un sistem agrivoltaic. Se ține cont de necesarul de iradiere al fiecărei plante, de sensibilitatea la secetă, de capacitatea de adaptare la umbrire parțială și de nevoia de păstrare a umidității în sol. Fermierii găsesc exemple de culturi care se adaptează mai ușor condițiilor create de panouri, precum și culturi care necesită un tratament mai atent la faza de proiectare a sistemului.
O componentă importantă a ghidului privește organizarea juridică a unui proiect agrivoltaic. Documentul explică formele posibile de organizare a afacerii, rolul proprietarilor de teren, relația cu furnizorii de echipamente și cu finanțatorii. În plus, sunt prezentate schemele de sprijin oferite de stat pentru energia regenerabilă, astfel încât fermierii să poată integra proiectele agrivoltaice în programele naționale de eficiență energetică și de promovare a surselor regenerabile. Ghidul conține și estimări economice și financiare care ajută la calculul rentabilității investiției și la evaluarea perioadei de recuperare a costurilor.
Pentru întreprinderile agricole, instalarea de panouri fotovoltaice deasupra terenurilor cultivate poate reduce dependența de energia din rețea. O parte din necesarul energetic pentru irigații, depozitare frigorifică, procesare sau alte operațiuni poate proveni direct din sistemele agrivoltaice. Ministerul Energiei evidențiază acest potențial și invită fermierii să examineze modelul ca pe o oportunitate de acoperire parțială a consumului propriu de energie, în paralel cu obținerea de venit suplimentar prin eventuală livrare de energie în rețea.
Prin combinarea producției agricole cu producția de energie electrică, sectorul agricol poate deveni un actor mai important în arhitectura energetică a Republicii Moldova. Veniturile suplimentare obținute prin această dublă utilizare a terenului pot contribui la stabilizarea financiară a fermelor, mai ales într-un context marcat de volatilitatea prețurilor la energie și de frecvența tot mai mare a fenomenelor climatice extreme. Ministerul Energiei leagă în mod direct aceste proiecte de obiectivele naționale de independență și securitate energetică.
Comunicatul ministerului subliniază rolul agrivoltaicului în creșterea rezilienței agriculturii la schimbările climatice. În perioadele secetoase, reducerea evaporării apei și protecția solului devin critice pentru menținerea producțiilor. Panourile pot reduce stresul hidric al plantelor, iar gestionarea corectă a umbririi poate micșora riscul de pierdere a recoltei în zilele cu temperaturi extreme.
În același timp, sistemele agrivoltaice pot atenua riscurile asociate cu episoadele de ploi violente sau de grindină. Structurile cu panouri funcționează ca un „scut” pentru culturi, ceea ce reduce probabilitatea unor pierderi masive pe suprafețe extinse. Această funcție de protecție transformă investiția într-un instrument complex de management al riscului, nu doar într-o sursă de energie.
Elaborarea ghidului reflectă cooperarea tot mai strânsă dintre Republica Moldova și Germania în tranziția energetică. Agenția germană pentru energie, dena, alături de Ministerul Federal pentru Afaceri Economice și Energie al Germaniei, a oferit expertiză și suport tehnic pentru structurarea documentului. Accentul cade pe transferul de know-how și pe adaptarea bunelor practici europene la specificul agricol și climatic al Moldovei.
