După luni de impas în Consiliul Uniunii Europene, miniștrii energiei au ajuns în cele din urmă la un Acord General privind Reforma Pieței de Electricitate (EMD) în această săptămână. În contrast, Parlamentul European a avut o poziție provizorie încă din iulie și a fost de acord formal cu ea la începutul lunii septembrie. Blocajul se bază pe o dispută franco-germană cu privire la rolul contractelor pentru diferență (CfD-uri) și modul în care acestea ar trebui aplicate într-o piață reformată. Ieri, cele trei instituții ale UE s-au întâlnit pentru prima rundă de negocieri trilaterale. Cu toate că există o voință politică puternică de a finaliza acest dosar până la finalul anului, co-legislatorii încă au opinii diferite cu privire la aspectul final al textului, ceea ce ar putea încetini negocierile trilaterale.

Un scurt rezumat
În cazul în care ați ratat, Comisia Europeană a făcut o propunere în luna martie pentru reforma pieței de electricitate din Europa, având ca scop evitarea oricărei volatilități a prețurilor în viitor, similară cu criza energetică din 2022. Ceea ce părea a fi o propunere de reformă radicală s-a transformat într-o abordare mult mai evolutivă, susținută în studiul nostru “Electricity Market Design Fit for Net Zero”. De atunci, instituțiile UE au lucrat pentru a ajunge la un acord privind propriile lor revizuiri ale propunerii, care să fie luate în discuții trilaterale interinstituționale.

În luna iulie, Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a Parlamentului a ajuns la un acord asupra textului lor de compromis, care a fost considerat în mod provizoriu poziția Parlamentului și confirmat formal pentru a fi abordat rapid (adică restul Parlamentului nu a avut oportunitatea de a depune amendamente), la începutul lunii trecute. De atunci, negociatorii parlamentari au așteptat în timp ce Consiliul era în impas încercând să ajungă la un acord propriu.

Consiliul, ca organ reprezentativ al statelor membre, a ajuns într-un impas când a devenit clar că două state membre cheie (Germania și Franța) aveau opinii diferite cu privire la anumite prevederi pentru contracte pe termen lung, în special contractele pentru diferență (CfD-uri). De atunci, în cursul a două președinții ale Consiliului, mai întâi cea suedeză și apoi cea spaniolă, s-au străduit să găsească un compromis între cele două părți, care aveau susținători fie de o parte, fie de cealaltă a Rinului.

Care a fost obstacolul?
Ceea ce părea inițial un detaliu minor și tehnic al reformei s-a transformat într-o dispută de nivel politic. Franța, cu o flotă învechită de centrale nucleare, dorea să aplice CfD-uri flotei de reactoare pentru a-și prelungi durata de viață și capacitatea. Între timp, Germania, care este în mod aparent împotriva energiei nucleare, și grupul său de aliați erau reticenți în ceea ce privește astfel de aranjamente, temându-se că acestea ar permite subvenții pentru electricitate ieftină în industria franceză, ducând la o concurență neloială pe piața internă.

Cele două președinții ale Consiliului care au condus această dispută au încercat din nou și din nou să ajungă la un compromis, dar fără prea mare succes. Abia marți, președinția spaniolă (EU2023ES) a reușit să faciliteze un acord care a satisfăcut ambele părți. Franța a obținut posibilitatea de a folosi CfD-uri pentru “reînnoirea semnificativă” a generatoarelor de energie existente, pentru “îmbunătățirea capacității” sau pentru “prelungirea duratei lor de funcționare”. În același timp, temerile Germaniei au fost calmate prin acordul conform căruia CfD-urile trebuie să respecte anumite “reguli de proiectare” stabilite de Comisie. Aceste orientări urmăresc să asigure că redistribuirea veniturilor nu duce la distorsiuni nejustificate în competiție și comerț pe piața internă, în special în situațiile în care CfD-urile nu sunt supuse licitațiilor competitive. Cu privire la acord, Secretarul General al nostru, Kristian Ruby, a comentat:

“Salutăm faptul că Consiliul a ajuns la un acord privind reforma pieței de electricitate. Este urgentă o înțelegere finală între Consiliu și Parlamentul European pentru a demara investițiile în tehnologiile regenerabile și cu emisii scăzute și pentru a consolida un cadru de investiții fiabil, asigurând necesitățile de a menține securitatea aprovizionării cu energie“.

Acordul încheiat în cadrul Consiliului a furnizat Consiliului poziția comună de negociere de care avea nevoie pentru a avansa în faza de trilogie a procesului legislativ care a început ieri. Co-legislatorii din Parlament și Consiliu s-au întâlnit pentru o primă schimbare de opinii cu privire la pozițiile lor. Mai multe discuții vor avea loc în săptămânile următoare.

Ce urmează
Co-legislatorii au acum sarcina de a reduce decalajul dintre pozițiile celor două instituții privind reforma Pieței de Electricitate înainte ca aceasta să poată fi finalizată. Cu toate acestea, nu este sigur că progresul va fi rapid. În ciuda voinței politice de a ajunge la o înțelegere finală până la sfârșitul anului, unii co-legislatori au rezerve cu privire la acordul încheiat în Consiliu. Michael Bloss, eurodeputatul Grean Deal, a declarat pentru POLITICO Europe: “Nu vom accepta scăparea pentru reactoarele nucleare învechite ale Franței și pentru centralele termoelectrice pe bază de cărbune murdar din Polonia – ele aparțin trecutului“. Găsirea unei modalități de a depăși din nou această discrepanță poate fi dificilă.

Având în vedere discuțiile profunde în curs de desfășurare cu privire la CfD-uri, la Eurelectric ne angajăm să fim un centru de cunoștințe privind proiectarea și utilizarea lor. La începutul acestei săptămâni, am organizat un workshop cu Compass Lexecon pentru a împărtăși și aduna cunoștințe despre aceste instrumente. În săptămânile următoare, vom transforma aceasta într-un raport despre CfD-uri, cele mai bune practici, recomandări și aspecte tehnice pentru a contribui la dezbatere.

În a doua săptămână a lunii octombrie, prețurile pe piețele europene de electricitate au înregistrat creșteri semnificative, cu unele prețuri orare depășind chiar și 200 EUR/MWh. Această creștere a fost influențată de prețurile mai ridicate ale gazelor și drepturilor de emisie CO2, care au atins niveluri maxime din februarie și august. Cererea mai mare și producția mai mică de energie solară au contribuit de asemenea la această creștere a prețurilor, cu excepția zilelor în care energia eoliană a dus la scăderi.

În săptămâna din 9 octombrie, producția de energie solară a scăzut pe piețele europene principale de electricitate, comparativ cu săptămâna anterioară. Cel mai tare declin, de 23%, s-a înregistrat pe piața din Portugalia. Pe celelalte piețe, scăderea producției de energie solară a variat între 19% în Germania și 8,1% în Italia.

În ciuda scăderii săptămânale a producției de energie solară, aceasta a atins recorduri pentru această perioadă, comparativ cu anii precedenți începând cu 2019. De exemplu, în prima jumătate a lunii octombrie 2023, producția de energie fotovoltaică a înregistrat creșteri semnificative în Germania și Spania continentală, comparativ cu anii precedenți.

Producția de energie eoliană a crescut pe majoritatea piețelor în săptămâna din 9 octombrie, cu excepția Peninsulei Iberice, unde a scăzut cu 12%. Cererea de energie electrică a crescut în majoritatea piețelor, cu excepția Germaniei, unde a scăzut, dar acest lucru a fost în legătură cu sărbătorirea Zilei Unității Germaniei. De asemenea, sărbătorile naționale din Portugalia și Spania au contribuit la creșteri temporare ale cererii de energie electrică în acele țări.

Pentru săptămâna din 16 octombrie, prognozele indică o continuare a creșterii prețurilor în majoritatea piețelor europene de electricitate, influențate de scăderea producției de energie solară și cererea în creștere. Brent oil a rămas peste 85 de dolari pe baril, cu preocupări legate de impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării cu petrol. Prețurile gazelor au crescut din cauza instabilității din Orientul Mijlociu și a altor factori. Prețurile drepturilor de emisie CO2 au rămas ridicate, cu un impact asupra pieței energiei.