Guvernul Republicii Moldova a aprobat crearea sistemului informațional EcoVoucher, care va fi gestionat de Agenția pentru Eficiență Energetică, în cadrul Sistemului informațional „Vulnerabilitatea energetică” (SIVE).
Modulul gestionat de Agenție va permite lansarea, în curând, a programului Rabla Electrocasnice, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul PNUD Moldova. În cadrul Programului, aproximativ 60 de mii de gospodării vulnerabile energetic vor primi vouchere valorice pentru a-și schimba electrocasnicele vechi – frigidere, mașini de spălat, aragaze și becuri incandescente – cu unele noi și eficiente energetic.
Sistemul EcoVoucher va funcționa în baza resurselor informaționale din cadrul SIVE și va permite identificarea potențialilor beneficiari de subvenții într-o manieră obiectivă și transparentă. Intervenția factorului uman în procesul decizional se va limita la stabilirea setului de criterii în baza cărora vor fi identificați beneficiarii.
Un alt aspect inovativ pe care îl aduce sistemul informațional este schimbarea abordării în identificarea beneficiarilor de subvenții, acesta va funcționa conform principiului „subvenția caută beneficiarul” și nu invers. Acest lucru va permite economisirea de resurse administrative la identificarea beneficiarilor, excluderea posibilelor erori în procesul decizional și evitarea drumurilor inutile sau așteptarea în rânduri pentru a obține o subvenție.
Guvernul francez a emis un decret mult așteptat pentru a extinde distanța maximă permisă între membrii comunităților energetice de la 2 km la 20 km. Această măsură reprezintă o amplă schimbare în abordarea energiei comunitare și marchează o evoluție semnificativă în politica energetică a Franței.
Decretul a fost aprobat oficial, deschizând calea pentru dezvoltarea și extinderea comunităților energetice destinate autoconsumului. Potrivit noilor reglementări, inițiativele de autoconsum colectiv vor putea acoperi o distanță de până la 10 km în regiunile periurbane și de până la 20 de kilometri în zonele rurale. Această distanță specifică măsoară spațiul dintre cei mai îndepărtați doi membri ai unei comunități energetice.
Cu toate acestea, pentru a se califica pentru aceste criterii actualizate, organizatorii de comunități energetice vor trebui să obțină o derogare de la cerința anterioară privind distanța.
Autoritățile franceze au clarificat că “comunele care pot fi considerate ca având un caracter rural sunt cele care aparțin categoriilor “orașe rurale, medii rurale cu habitat dispersat și medii rurale cu habitat foarte dispersat”.” În schimb, “comunele care pot fi considerate ca având un caracter periurban sunt cele care aparțin categoriilor “orașe mici” și “centuri urbane” din grila de densitate municipală stabilită de Institutul Național de Statistică.”
Această schimbare semnificativă în legislație vine după ce Franța a introdus conceptul de comunitate energetică în martie, în urma unei ample faze pilot. Aceste comunități energetice reprezintă un model inovator care adună consumatorii și producătorii de energie fotovoltaică într-o entitate de autoconsum, contribuind astfel la promovarea energiei regenerabile și a sustenabilității.
Franța se alătură altor țări europene, precum Italia, Spania și Portugalia, care au luat măsuri similare pentru a sprijini creșterea comunităților energetice și promovarea surselor de energie durabilă. Această schimbare reprezintă un pas important către un viitor energetic mai verde și mai descentralizat în Franța.
Începând cu 1 octombrie 2023, Uniunea Europeană (UE) impune importatorilor de produse din aval, cum ar fi fier, oțel, aluminiu, electricitate, îngrășăminte, ciment și hidrogen, să raporteze trimestrial nivelul de intensitate a emisiilor de carbon ale acestor produse către Autoritatea pentru mecanismul de ajustare la frontieră de carbon (CBAM). Acest mecanism are ca scop să ofere o imagine a impactului emisiilor de carbon în produsele importate.
Deși importatorii nu sunt obligați să plătească taxe pe carbon în prezent, se așteaptă ca aceste taxe să fie impuse până în 2026, când CBAM va deveni complet funcțional. Inițial, CBAM se va concentra pe unele sectoare-cheie, dar este de așteptat să se extindă pentru a acoperi mai multe produse din aval și emisii indirecte. Până în 2030, este prevăzut să includă toate sectoarele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).
CBAM este strâns legat de EU ETS, care impune producătorilor din UE să plătească costuri bazate pe piață pentru emisiile de carbon. Aceasta reprezintă un efort de a descuraja emisiile de carbon și de a promova investițiile în decarbonizare. Cu numărul limitat de certificate de emisii de carbon ale UE (EUA) disponibile, se așteaptă ca prețul emisiilor să crească în următorii ani. Alocarea gratuită de EUA pentru sectoarele greu de decarbonizat din UE va fi treptat eliminată odată cu introducerea completă a CBAM în 2034.
CBAM a fost adoptat ca parte a reformei “Fit-for-55” a UE, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Acest mecanism are și rolul de a reflecta costurile emisiilor de carbon pentru producătorii din afara UE și de a încuraja alte țări să instituie politici de stabilire a prețurilor la carbon.
Importatorii din UE vor trebui să monitorizeze și să raporteze nivelul de emisii de carbon încorporate în produsele lor către registrul tranzitoriu CBAM. Rapoartele trimestriale trebuie să conțină informații detaliate, inclusiv cantitatea de produs, instalația de producție, emisiile de carbon și prețul carbonului plătit în străinătate. Penalități vor fi aplicate pentru cei care nu-și respectă obligațiile.
Începând cu 2026, importatorii vor trebui să depună declarații anuale care să conțină date privind emisiile de carbon din produsele importate. În cazul țărilor care au deja costuri ale carbonului, importatorii trebuie să dovedească plata acestor costuri pentru a le scădea din certificatele CBAM. Certificatul CBAM va fi calculat la prețul mediu săptămânal de licitație al EU ETS.
CBAM se va aplica treptat în perioada de tranziție, cu sectoare precum fier și oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, hidrogen și electricitate fiind primele incluse. Până în 2026, se va extinde pentru a acoperi mai multe sectoare și emisii indirecte. La acea dată, CBAM va acoperi peste 50% din emisiile din sectoarele incluse în EU ETS. Planul UE este de a colecta informații și experiență în această perioadă de tranziție.
Impactul asupra comerțului cu energie este semnificativ. Mai multe țări cu sisteme de tarifare a carbonului iau în considerare implementarea propriilor CBAM pentru a răspunde la cerințele UE. Cu toate acestea, țări precum India și China se opun taxei pe carbon a UE, considerând-o protecționistă. Astfel, producătorii cu emisii mai mici de carbon ar putea profita de pe urma acestei schimbări, iar prețurile la produsele cu emisii mari de carbon ar putea crește în UE. Potrivit unor estimări, CBAM ar putea aduce venituri de peste 9 miliarde de dolari din sectoarele vizate până în 2030.
Ucraina se angajează să se alăture sistemului european de evaluare a eficienței energetice, colaborând cu reprezentanții proiectului internațional ODYSSEE-MURE și cu experții din Secretariatul Comunității Energetice, a declarat Anna Zamazeeva, șeful Agenției de Stat Ucrainene pentru Eficiență Energetică și Economie de Energie din Ucraina (SAEE).
ODYSSEE-MURE se specializează în analiza amănunțită a tendințelor de consum energetic și în evaluarea măsurilor politice de eficiență energetică pentru țările UE, Elveția și Comunitatea Energetică.
Partenerii europeni sprijină Ucraina, recunoscând potențialul său semnificativ în domeniul eficienței energetice și determinarea sa de a avansa pe calea dezvoltării durabile, în ciuda dificultăților cauzate de război.
S-au discutat modalitățile prin care Ucraina poate fi integrată în sistemul european de monitorizare a eficienței energetice, ceea ce nu doar va facilita punerea în aplicare a legii privind eficiența energetică, ci și va contribui la elaborarea Planului Național privind Energie și Climă.
Totodată, Anna Zamazeeva a subliniat importanța cooperării pentru a obține rezultate, deoarece acest lucru reprezintă un alt pas în direcția aderării Ucrainei la UE cu drepturi depline.
Nicolae Soloviov, coordonatorul național al proiectului “Clean Technology Innovation Programme for SMEs Start-ups in the Republic of Moldova”, a adus în atenție rezultatele preliminare ale competiției GCIP Moldova 2023 în cadrul emisiunii EcoMonitor de la Vocea Basarabiei.
Proiectul “Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” se concentrează pe sprijinirea sectorului energetic din Republica Moldova și are ca scop soluționarea problemei dependenței de importul de energie și impactul asupra economiei naționale.
Sectorul energetic al Moldovei a rămas vulnerabil din cauza dependenței de sursele de energie și de jucătorii ruși. Proiectul vizează diversificarea surselor de energie, promovarea eficienței energetice și tranziția către surse de energie regenerabilă pentru a îmbunătăți situația economică și reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Proiectul are două obiective principale: dezvoltarea durabilă a sectorului energetic și consolidarea reformei sectoriale prin atragerea investițiilor străine. Acesta primește sprijin financiar de la donatori internaționali și naționali și vizează organizarea evenimentului anual “Moldova Eco Energetică” pentru perioada 2021-2023.
Proiectul se concentrează pe eficiența energetică, energia regenerabilă și inovațiile în sectorul energetic din Republica Moldova, oferind sprijin atât IMM-urilor cât și start-up-urilor. De asemenea, are ca obiectiv dezvoltarea unui ecosistem local de inovare tehnologică și creșterea capacității instituționale naționale pentru a atrage investitori în proiectele de eficiență energetică și energie regenerabilă.
Doamna Irina Plis, președintele Alianței pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă, și domnul Iulian Rotari, expert în energie, au fost invitați în emisiunea EcoMonitor de la radio Vocea Basarabiei. Aceștia au discutat despre proiectul “Comunități Rezistente Energetic pentru Moldova cu Sprijinul Diasporei și Asociațiilor de Băștinași”, care oferă suport financiar și asistență tehnică pentru 14 localități din Republica Moldova.
11 din cele 14 localități selectate au fost incluse în Programul Diaspora Acasă Reușește “DAR 1+3”. Obiectivele acestor comunități beneficiare sunt îmbunătățirea eficienței energetice în școli și grădinițe, modernizarea sistemelor învechite de încălzire și iluminat stradal, precum și promovarea tranziției către surse de energie regenerabilă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a regiunilor locale din Moldova.
În perioada 9-10 octombrie 2023, Eugen Carpov, directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a participat la cea de-a 20-a Conferință anuală a Asociației Regionale a Reglementatorilor în domeniul Energetic (ERRA), care a avut loc în Budapesta, Ungaria.
În cadrul acestui eveniment, au fost discutate subiecte precum noile tendințe în piețele energetice, situația actuală a sistemului energetic internațional, impactul crizei asupra piețelor internaționale, stocarea pe termen lung a gazelor naturale, strategii de reducere a prețurilor la energie, analiza cost-beneficiu în procesul de aprobare a investițiilor și provocările legate de cuplarea piețelor energetice.
Participanții au subliniat că țările pe care le reprezintă se confruntă cu provocări similare, ceea ce necesită ajustarea politicilor și reglementărilor din sectorul energetic. Propunerile au vizat măsuri menite să reducă impactul asupra consumatorilor și economiilor în procesul de aprovizionare cu energie. Cu toate că obiectivele principale ale politicii energetice rămân neschimbate, respectiv satisfacerea cererii de diferite tipuri de energie, s-a pus un accent crescut pe consolidarea suveranității energetice și promovarea surselor alternative de energie pentru a reduce dependența de sursele de import.
Pe parcursul conferinței, Eugen Carpov a avut discuții cu delegațiile autorităților de reglementare în domeniul energetic din Lituania, Polonia, Azerbaidjan, România și cu NARUC – Asociația Națională a Comisarilor de Reglementare a Utilităților din SUA. Aceste discuții au abordat aspecte legate de consolidarea cooperării bilaterale și regionale pe subiecte de interes prioritar, precum și acțiunile planificate pentru viitorul apropiat.
În plus, în cadrul aceleiași conferințe, Autoritatea de Reglementare pentru Energie, Deșeuri și Apă din Grecia a devenit membru cu drepturi depline al asociației ERRA. ANRE a fost membru fondator al Asociației Regionale a Reglementatorilor în domeniul Energetic încă din anul 2000, iar scopul ERRA este de a facilita schimbul de informații și experiență în domeniul reglementării energetice între membrii săi.
Uniunea Europeană investește 500 mii de euro prin intermediul PNUD pentru instalarea panourilor fotovoltaice cu capacitatea totală de 600 kW pe acoperișurile a cinci spitale. Acestea sunt situate în raioanele Florești, Nisporeni, Ștefan Vodă, Cahul și Călărași.
Instalarea panourilor fotovoltaice vine drept răspuns la criza energetică prin care trece Republica Moldova și a costurilor mari suportate de instituțiile medicale.
„Proiectul dat ne va aduce economii, chiar până la 50% pe energia electrică. Banii economisiți îi vom readresa pentru alimentația pacienților și condiții mai bune pentru aceștia. Beneficiar nu este spitalul, cit toți cei 6000 de pacienți care beneficiază anual de asistență medicală spitalicească în incinta spitalului raional Ștefan Vodă. În plus, ca instituție medicală, este important că suntem prietenoși mediului”, a declarat Victor Pelin, Director interimar al Spitalului raional Ștefan Vodă.
Panourile de pe cele cinci spitale vor produce anual 780 MW energie electrică verde, vor reduce costurile spitalelor cu peste 20 milioane lei anual și vor diminua emisiile de CO2 cu 437 tone anual.
„Tot utilajul medical din instituția noastră este pe bază de curent electric. Odată cu venirea sezonului rece, noi vom avea un beneficiu, deoarece apa este încălzită tot pe bază de curent electric. Aceste panouri ne vor aduce un beneficiu, și anume în micșorarea cheltuielilor la factura de energie electrică”, spune Nadejda Ulinici, Directoarea Spitalului raional Nisporeni.
La Nisporeni au fost instalate 242 de panouri fotovoltaice, cu o capacitate de 140 kW.
„Absolut tot ce se află în laborator este cu energie electrică. 80% din aparataj lucrează și noaptea, 24 din 24, fiindcă avem și laboratorul de urgență, care lucrează și noaptea. De aceea eu vă spun că energia electrică de la soare pentru spital este foarte bună, foarte-foarte bună”, consideră Șefa laboratorului Spitalului raional Nisporeni, Ana Basoc.
Panourile fotovoltaice au fost instalate cu sprijinul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.
Cu un buget de 13 milioane de euro alocat de Uniunea Europeană, programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de PNUD, a sprijinit crearea platformei compensatii.gov.md și va lansa o campanie de înlocuire a electrocasnicelor vechi cu unele noi și eficiente energetic. Programul finanțează instalarea de panouri fotovoltaice în gospodării casnice și câteva spitale, precum și schimbarea sistemelor de încălzire centralizată în mai multe blocuri pe sisteme de distribuție pe orizontală, mult mai eficiente.
În plus, programul prevede sprijin pentru transpunerea celui de-al treilea pachet energetic al UE atât în legislația primară, cât și în cea secundară, precum și transpunerea a o serie de directive și regulamente ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, care abordează performanța energetică a clădirilor, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, buna guvernare și proiectarea pieței de energie electrică.
Consiliul UE a adoptat astăzi o nouă Directivă privind energia din surse regenerabile, cu scopul de a mări cota de energie provenită din surse regenerabile la 42,5% din consumul total de energie al UE până în 2030, cu o indicativă suplimentară de 2,5% pentru a ajunge la 45%. Fiecare stat membru va contribui la acest obiectiv comun.
Această directivă face parte din pachetul “Fit for 55”, care are ca obiectiv reducerea emisiilor UE cu cel puțin 55% până în 2030. Ministrul spaniol interimar pentru tranziție ecologică, Teresa Ribera, a numit această adoptare o realizare semnificativă în cadrul eforturilor UE de a atinge obiectivele climatice într-un mod echitabil, eficient și competitiv.
În ceea ce privește transportul, statele membre pot alege între un obiectiv de reducere a intensității emisiilor de carbon cu 14,5% prin utilizarea de surse regenerabile până în 2030 sau să asigure că cel puțin 29% din energia utilizată în transporturi provine din surse regenerabile până în 2030. De asemenea, s-a stabilit un obiectiv combinat obligatoriu de 5,5% pentru biocombustibili avansați și combustibili regenerabili de origine nebiologică în sectorul transporturilor.
În ceea ce privește industria, directiva impune o creștere anuală de 1,6% a utilizării de energie regenerabilă, cu 42% din hidrogenul utilizat în industrie provenind din combustibili regenerabili de origine nebiologică până în 2030 și 60% până în 2035.
Pentru clădiri, încălzire și răcire, se impune un obiectiv indicativ de cel puțin 49% din energia utilizată să provină din surse regenerabile în clădiri în 2030. Obiectivele pentru încălzire și răcire vor crește treptat, cu creșteri anuale obligatorii.
Directiva consolidează, de asemenea, criteriile de durabilitate pentru utilizarea biomasei în scopuri energetice și prevede autorizații mai rapide pentru proiecte de energie regenerabilă, pentru a accelera tranziția către energiile regenerabile.
Directiva a fost adoptată oficial și va intra în vigoare în curând, oferind statelor membre 18 luni pentru a o transpune în legislația națională. Această măsură face parte din eforturile UE pentru a atinge obiectivele climatice și energetice ambițioase.
Republica Moldova ar putea realiza în termeni mai restrânși proiecte energetice cu impact transfrontalier, grație unor amendamente legislative votate astăzi, 6 octombrie, în lectură finală.
Este vorba despre transpunerea în legislația națională a Regulamentului UE privind guvernanța uniunii energetice si a acțiunilor climatice și Regulamentului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene.
Cadrul legal a fost elaborat de Ministerul Energiei cu suportul USAID, acordat prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA), în ceea ce privește promovarea proiectelor de infrastructură energetică, și cu suportul PNUD Moldova și UE, în cadrul Proiectului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, pentru componenta atingerii obiectivelor ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Amendamentele votate de deputați vor facilita promovarea proiectelor de importanță strategică, cum ar fi proiectele energetice de interconexiune cu România sau Ucraina. Unele proiecte de interes comun de infrastructură energetică din sectorul electroenergetic, al gazelor naturale, al produselor petroliere, precum și în legătură cu dezvoltarea rețelelor inteligente vor putea fi coordonate, obține autorizări și chiar finanțări disponibile atât în cadrul Comunității Energetice, cât și Uniunea Europeană.
Implementarea modificărilor legislative vor: – Fortifica securitatea energetică prin interconectarea sistemului energetic din Republica Moldova cu cel al țărilor vecine și vor reduce riscul deconectărilor masive de energie; – Îmbunătăți siguranța aprovizionării cu energie la prețuri accesibile, previzibile și transparente pentru consumatorii din Moldova;
– Spori grija față de mediu prin implementarea proiectelor de infrastructură ce încurajează utilizarea energiei regenerabile și decarbonizarea sectorului energetic.
În ceea ce privește a doua componentă a proiectului de lege, va fi creat un mecanism integrat de guvernanță în domeniul energiei și a acțiunii climatice, prin elaborarea, notificarea, actualizarea și evaluarea Planului Național Integrat privind Energia și Clima (PNIEC), corelate cu măsurile prevăzute în Strategia de reducere a gazelor cu efect de seră pe termen lung. Acest document va asigura raportarea progresului înregistrat și cercetarea continuă a impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilității sociale și economice asociate, precum și actualizarea periodică a scenariilor climatice, pentru a preveni riscurile și a întreprinde acțiuni operative de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Intervențiile propuse vizează realizarea următoarelor obiective principale: – dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova pe termen lung, având la bază o evaluare a constrângerilor dezvoltării cu emisii reduse de carbon; – promovarea sinergiei între obiectivele climatice și cele de dezvoltare (oportunități de angajare, co- beneficii în raport cu sanatate, aer, biodiversitate etc.); – creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie la minim 27% către anul 2030. – consumul total de energie primară va fi de cel mult 3000 de ktep în anul 2030 ( ktep – tonă echivalent petrol, unitate de măsură convenită la nivel internațional ca un echivalent al energiei) – consumul final de energie va fi de cel mult 2800 de ktep în anul 2030. – Totodată, este preconizată o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 68,6% în anul 2030, față de nivelul anului de referință 1990, la nivelul de 9,10 Mt de CO2 echivalent.
Raportarea informațiilor în domeniul energiei și a acțiunii climatice va permite țării să integreze și să implementeze cele mai bune practici internaționale, precum și să-și evalueze necesitățile de finanțare a măsurilor în atingerea obiectivelor energetice și angajamentele privind emisiile GES și nivelul de pregatire necesar pentru a aborda adaptarea la schimbările climatice la nivel național, sectorial și local, inclusiv prin atragerea finanțării externe.
