Un nou raport al Grupului Băncii Mondiale, Moldova Country Climate and Development Report (CCDR), subliniază că măsurile eficiente pentru combaterea schimbărilor climatice pot revitaliza economia Republicii Moldova, crea locuri de muncă și proteja populația de impactul evenimentelor meteorologice extreme. Raportul oferă o foaie de parcurs detaliată pentru integrarea acțiunilor climatice în strategiile de dezvoltare ale țării, maximizând beneficiile economice și sociale.

Moldova include deja în strategiile sale naționale de dezvoltare multe dintre politicile necesare pentru o economie rezilientă, cu emisii reduse de carbon. Cu toate acestea, persistă provocări structurale, precum creșterea economică slabă și sărăcia în creștere, iar integrarea mai rapidă cu piețele Uniunii Europene (UE) este esențială pentru progres.

„Fiind o țară mică, fără ieșire la mare, situată la frontiera Europei, asumarea unui program ambițios de acțiune climatică oferă Moldovei o oportunitate majoră de a-și atinge obiectivele de dezvoltare”, a declarat Inguna Dobraja, manager de țară al Grupului Băncii Mondiale pentru Moldova. „CCDR oferă un plan detaliat și aplicabil pentru abordarea provocărilor climatice și stimularea unei creșteri economice incluzive și reziliente.”

Costurile inacțiunii sunt semnificative. Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral combustibilii fosili (cărbune, gaz și produse petroliere). În plus, economia moldovenească este intens poluantă, având emisii de gaze cu efect de seră (GES) de șase ori mai mari per 1.000 USD PIB comparativ cu media UE. Această situație expune țara la riscuri economice, inclusiv taxe comerciale legate de emisiile de carbon, pe care UE le va implementa în 2026.

Dependenta ridicată de agricultură – un sector expus secetelor și altor șocuri naturale – contribuie la creșterea economică slabă și volatilă, precum și la creșterea sărăciei rurale. Inundațiile severe sunt deja comune, iar secetele sunt din ce în ce mai frecvente și intense. Totodată, poluarea aerului cauzează anual până la 3.000 de decese premature, iar pierderile economice anuale cauzate de hazardele naturale sunt estimate la aproximativ 164 de milioane USD, echivalentul a 1,3% din PIB-ul anului 2021.

O economie verde ar moderniza Moldova, îmbunătățind calitatea locurilor de muncă, reducând mortalitatea prematură cauzată de poluare și consolidând securitatea energetică. CCDR subliniază necesitatea unei abordări centrate pe oameni, care să pună accent pe incluziune socială și protejarea grupurilor vulnerabile. Acest lucru implică:

• Îmbunătățirea protecției sociale, pentru a sprijini categoriile afectate de tranziția economică.

• Dezvoltarea infrastructurii rezistente la schimbările climatice și extinderea accesului la servicii publice moderne.

• Pregătirea forței de muncă pentru cerințele economiei cu emisii reduse de carbon.

Raportul identifică patru domenii prioritare pentru acțiune:

Securitatea și eficiența energetică

• Creșterea producției din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice sunt esențiale pentru securitatea energetică și competitivitatea economică.

• Implementarea completă a reformelor sectoriale și integrarea în piața energetică a UE sunt esențiale.

Investiții în adaptare climatică

• Pentru reducerea vulnerabilității economiei la schimbările climatice, sunt necesare investiții substanțiale, în special în agricultură.

• Soluțiile de finanțare a riscurilor pot contribui la creșterea rezilienței financiare și la protejarea economiei de dezastre naturale.

Priorități de politică economică

• Adoptarea unor politici fiscale inteligente, precum taxarea carbonului și a poluării, poate stimula practicile ecologice și genera venituri pentru modernizarea infrastructurii.

• Prioritizarea cheltuielilor publice pentru decarbonizarea industriilor și dezvoltarea infrastructurii durabile este esențială.

Mobilizarea sectorului privat

• Majoritatea finanțării pentru acțiunea climatică va trebui să vină din sectorul privat.

• Statul trebuie să creeze un mediu favorabil pentru investițiile private, prin creșterea investițiilor publice, facilitarea parteneriatelor public-private (PPP) și dezvoltarea unui cadru de reglementare favorabil.

Pentru a îndeplini obiectivele guvernului privind tranziția verde, Moldova are nevoie de aproximativ 31 miliarde USD în următorii 30 de ani, la care se adaugă încă 8 miliarde USD pentru atingerea neutralității climatice. Circa două treimi din aceste investiții ar trebui să provină din sectorul privat, în special din domeniile energiei, industriei și agriculturii.

Pentru a atrage investiții private, raportul sugerează trei direcții:

• Creșterea atractivității investițiilor prin politici care îmbunătățesc rentabilitatea proiectelor private.

• Valorificarea activelor statului prin PPP-uri sau privatizări.

• Crearea unui cadru politic și de reglementare favorabil tranziției verzi.

În plus, cu sprijinul băncilor de dezvoltare și al guvernului, băncile comerciale din Moldova pot introduce linii de credit verzi, obligațiuni și împrumuturi pentru finanțarea proiectelor sustenabile. O strategie de finanțare durabilă aliniată la normele UE și implementarea unei taxonomii verzi ar stimula creditarea și investițiile în domeniul schimbărilor climatice.