Discuții semnificative au avut loc între ministrul energiei, Victor Parlicov, și directorul interimar al Centrală Electrică de Termoficare Nord din Bălți, Marian Brânză, privind planurile ambițioase de a integra surse de energie regenerabilă în cadrul centralei.
Centrala Electrică de Termoficare Nord din Bălți și-a conturat viziunea pentru viitor, luând în considerare posibilitatea de a adopta tehnologii verzi, cum ar fi panouri solare și acumulatori de energie termică. Aceste propuneri sunt în faza de analiză de fezabilitate, beneficiind de expertiza internațională, cu previziunea de a finaliza studiile până la sfârșitul anului în curs.
În cadrul discuțiilor, s-a abordat, de asemenea, gradul de pregătire al centralei pentru sezonul rece iminent, precum și modurile de a maximiza eficiența energetică a sistemului de încălzire al orașului.
Reprezentanții Ministerului și ai centralei subliniază că nu au ca scop obligarea cetățenilor să se reconecteze la încălzirea centralizată, ci doresc să convingă populația prin argumente economice că astfel de soluții sunt atât eficiente, cât și convenabile. Obiectivul este de a transforma Centrala Electrică de Termoficare Nord și alte facilități similare în entități mai eficiente din punct de vedere energetic, fără a compromite nivelul de confort al beneficiarilor.
Numărul autovehiculelor electrice și hibride înregistrate în Republica Moldova de persoane fizice s-a dublat în 2022 față de 2021, potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Eficiență Energetică și Agenția Servicii Publice. În perioada 2018-2022, au fost înmatriculate peste 27 de mii de astfel de vehicule, marcând o creștere semnificativă a preocupării pentru transportul energetic eficient în ultimii 5 ani.
Chiar dacă ponderea mașinilor electrice și hibride în raport cu totalul înregistrărilor de autovehicule în Republica Moldova rămâne modestă, aproximativ 3%, se conturează un trend ascendent în conștientizarea importanței reducerii consumului de energie în transport. Aceasta este reflectată prin creșterea înregistrărilor atât de către persoane fizice, cât și juridice, cu excepția transportului public electric.
Detaliind tipurile de tehnologie utilizate, în ultimii 5 ani, 1 998 de autovehicule înmatriculate sunt electrice, în timp ce 25 541 sunt hibride. Din totalul celor 1 998 de mașini electrice, 1 489 sunt în proprietatea persoanelor fizice și 509 deținute de persoane juridice, marcând o prevalență semnificativ mai mare a posesiei de către persoane fizice. În ceea ce privește mașinile hibride, din totalul de 22 993 de astfel de vehicule, 22 993 sunt în proprietatea persoanelor fizice, iar 2548 deținute de persoane juridice, semnificând o predominanță clară a vehiculelor hibride în rândul posesorilor individuali.
Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) își propune să încurajeze participanții la trafic să opteze pentru mijloace de transport ecologice, cu emisii reduse de CO2, cum sunt autovehiculele electrice sau cele hibride, care sunt eficiente energetic și au consum redus de combustibil.
Evoluția transportului electric și hibrid în Republica Moldova este documentată într-o serie de infografice dezvoltate de Agenția pentru Eficiență Energetică în cadrul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD Moldova). Menționăm că conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene sau al PNUD.
Consumatorii industriali vor putea beneficia de prețuri stabile la energia din surse regenerabile, prin semnarea contractelor de tip PPA (Power Purchase Agreement). Aceștia vor putea negocia contracte pe termen lung, cu prețuri competitive, în cadrul primului eveniment dedicat negocierii contractelor PPA organizat în România. Romanian Green PPA va avea loc în 9 octombrie, la Nord Events by GlobalWorth și își propune să creeze un spațiu de networking pentru dezvoltatori, investitori, producători de energie din surse regenerabile, consumatori finali, furnizori, traderi de energie, companii de avocatură, consultanți în fiscalitate, energie și ESG.
Creșterea accelerată a investițiilor în energie regenerabilă va continua prin punerea în funcțiune de noi capacități. Power Purchase Agreement are rolul de a proteja consumatorii și furnizorii de energie de posibile creșteri ale prețurilor și pentru a face industria UE curată și mai competitivă. Criza din ultima perioadă a evidențiat necesitatea de a adapta piața energiei la noi mecanisme de contractare, cu scopul de a oferi consumatorilor finali acces la prețuri competitive la energia electrică din surse regenerabile și nefosile.
La eveniment sunt așteptați peste 400 de participanți care vor afla informații despre cum se poate securiza prețul la energie pe termen lung. Cererea întâlnește oferta, iar autoritățile și asociațiile de producători, consumatori și furnizori vor fi alături la Romanian Green PPA pentru a identifica noi mecanisme de tranzacționare a energiei.
Evenimentul va facilita angajamentele pe termen lung între companiile consumatoare de energie și actorii din piața energiei regenerabile. Aceștia vor afla cum pot reduce amprenta de carbon, contribuind la o economie cu emisii zero, utilizând energia verde.
Romanian Green PPA va avea un format de tip networking&conference și își propune:
Să faciliteze dezbateri utile, care să ofere informații participanților care vor să utilizeze instrumentul de contractare PPA pentru a obține predictibilitate la prețul energiei. Acest demers va avea ca efect benefic un flux stabil de numerar pentru investitorii în Sistemul Energetic Național și pentru industria din România.
Să prezinte ofertele investitorilor în capacități de producție de ERES către consumatorii finali de energie
Teme de discuție în cadrul Romanian Green PPA:
Cadrul de reglementare și propuneri legislative pentru stimularea încheierii de contracte pe termen mai lung
Tipuri de PPA, beneficii și riscuri asociate
Garanțiile de origine și rolul lor în creșterea competivității consumatorilor industriali cu ținte ambițioase de ESG.
Contractele de hedging. Acoperirea riscurile generate de fluctuația prețurilor la energie.
PPA cu livrare fizica și costurile cu dezechilibrele în structura unui PPA
Rolul furnizorului de energie în structura unui PPA
Avantaje pentru industrie: securizarea prețurilor la energie pe termen lung și strategii de dezvoltare după criterii de sustenabilitate din punct de vedere al mediului
Despre Romanian Green PPA
Evenimentul Romanian Green PPA este o premieră în România, atât prin subiectul pe care îl deschide cât și prin oportunitățile pe care le creează pentru consumatorul final de energie, respectiv pentru industria din România. Organizatorul evenimentului este Creative Communication, în parteneriat cu PATRES– Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România. PATRES are în prezent 114 membri, producători de energie din surse regenerabile, cu putere instalată totală de aproximativ 2000 MW, ce reprezintă investiții în sectorul energetic din România de aproximativ 3 miliarde de Euro.
Creative Communication este agenția care are în portofoliul său și Solar Energy Bucharest Summit, cel mai mare eveniment dedicat industriei solare din România.
Într-un pas major către promovarea mobilității durabile și reducerea impactului asupra mediului, Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent reglementări inovatoare pentru a facilita călătoriile cu vehicule electrice (VE) în întreaga Europă, contribuind simultan la diminuarea emisiilor nocive de gaze cu efect de seră.
Noul set de reguli are în vedere o serie de avantaje pentru proprietarii de vehicule electrice. În primul rând, se urmărește combaterea anxietății legate de autonomia bateriei, prin extinderea infrastructurii de încărcare rapidă de-a lungul rețelei principale de autostrăzi a UE, cunoscută ca Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). Până în 2025, vor fi instalate stații de încărcare cu o capacitate minimă de 150 kW la fiecare 60 km de-a lungul acestei rețele de autostrăzi, permițând călătoriile fără griji pe distanțe lungi și diminuând barierele legate de distanță.
În al doilea rând, noile reglementări impun ca stațiile de încărcare de pe rețeaua „core” a TEN-T, care conectează orașele majore și nodurile importante, să atingă o putere totală de 400 kW până în decembrie 2025. Această cifră se va majora la 600 kW până în 2027, asigurând o încărcare rapidă și eficientă pentru modelele de vehicule electrice actuale și viitoare.
Un alt aspect crucial abordat de noile reguli se referă la modalitatea de plată. Pentru a încuraja utilizarea vehiculelor electrice, se va permite efectuarea plăților la stațiile de încărcare fără a fi necesară utilizarea unei aplicații sau a unui abonament. Aceasta va elimina nevoia de a căuta aplicații specifice sau de a naviga prin procese complicate de plată.
Pe lângă beneficiile pentru posesorii de vehicule electrice personale, noile reglementări au în vedere și vehiculele electrice grele, precum și infrastructura portuară și aeroportuară pentru realimentarea cu hidrogen a autovehiculelor și a camioanelor.
Aceste reglementări semnificative subliniază angajamentul Uniunii Europene pentru o mobilitate mai durabilă și un viitor mai curat. Prin dezvoltarea unei infrastructuri de încărcare extinse și eficiente, facilitarea plăților și promovarea utilizării vehiculelor electrice, UE pune în aplicare măsuri concrete pentru a reduce amprenta de carbon și a crea un mediu mai sănătos și mai sustenabil pentru toți cetățenii săi.
Legea europeană a climei instituie obligația juridică de îndeplinire a obiectivului climatic al UE de reducere a emisiilor UE cu cel puțin 55% până în 2030. Țările UE lucrează la elaborarea unei noi legislații pentru a atinge acest obiectiv și pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Ce este pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”?
Pachetul „Pregătiți pentru 55” este un set de propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și de punere în aplicare a unor noi inițiative cu scopul de a asigura conformitatea politicilor UE cu obiectivele climatice convenite de Consiliu și de Parlamentul European.
Pachetul de propuneri urmărește să ofere un cadru coerent și echilibrat pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, care:
asigură o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social
menține și consolidează inovarea și competitivitatea industriei UE, asigurând totodată condiții de concurență echitabile față de operatorii din țările terțe
susține poziția UE de lider în lupta globală împotriva schimbărilor climatice
Ce este inclus în pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”?
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile care sunt mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie electrică. Acesta este principalul instrument folosit de UE pentru reducerea emisiilor. De când a fost introdus în 2005, emisiile UE au scăzut cu 41%.
Pachetul „Pregătiți pentru 55” vizează reformarea EU ETS pentru a-l face mai ambițios. Printre noile dispoziții se numără:
extinderea la emisiile generate de transportul maritim
reducerea mai rapidă a certificatelor de emisii în cadrul sistemului și eliminarea treptată a certificatelor gratuite pentru anumite sectoare
implementarea Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) la nivel mondial prin intermediul EU ETS
majorarea finanțării pentru Fondul pentru modernizare și Fondul pentru inovare
revizuirea rezervei pentru stabilitatea pieței
În plus, este creat un nou sistem autonom de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și combustibilii pentru alte sectoare.
Consiliul Mediu a adoptat o abordare generală privind revizuirea EU ETS în iunie 2022. În decembrie 2022, Consiliul a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European. Acesta include o sporire a nivelului general de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor până în 2030 în sectoarele vizate de EU ETS la 62%, comparativ cu obiectivul de 61% propus de Comisie.
De asemenea, în decembrie 2022, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la revizuirea normelor sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) aplicabile sectorului aviației. Acordul garantează că aviația contribuie la obiectivele UE de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris.
Consiliul a adoptat o decizie privind rezerva pentru stabilitatea pieței, care face parte din EU ETS, în martie 2023. El a adoptat în mod formal EU ETS revizuit în aprilie 2023.
În decembrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie privind notificarea cerințelor de compensare în temeiul CORSIA. CORSIA (Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională) este o schemă mondială de compensare a emisiilor de CO2 generate de aviația internațională, la care participă și statele membre ale UE.
Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice
Propunerea privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice are scopul de a aborda problema impactului social și distributiv al noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra sectoarelor clădirilor și transportului rutier.
Pe baza planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice care urmează să fie elaborate de statele membre, fondul urmărește să ofere măsuri de sprijin și investiții în beneficiul:
gospodăriilor vulnerabile
microîntreprinderilor vulnerabile
utilizatorilor de transport vulnerabili
Fondul poate acoperi, de asemenea, sprijinul temporar direct pentru venit. Fondul va face parte din bugetul UE și va fi alimentat cu venituri alocate externe până la un cuantum maxim de 65 de miliarde de euro.
Miniștrii mediului din UE au convenit asupra poziției de negociere a Consiliului în vederea creării Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice în iunie 2022. În decembrie 2022, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu privind propunerea referitoare la fond. Noile norme au fost adoptate de Consiliu în aprilie 2023.
Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon
Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) are obiectivul de a asigura – în deplină conformitate cu normele comerțului internațional – faptul că eforturile UE de reducere a emisiilor nu sunt neutralizate de o creștere a emisiilor în afara granițelor sale prin relocarea producției în țări din afara UE (unde politicile aplicate pentru combaterea schimbărilor climatice sunt mai puțin ambițioase decât cele ale UE) sau prin creșterea importurilor de produse cu emisii ridicate de dioxid de carbon.
CBAM vizează importurile de produse în sectoarele cu emisii ridicate de dioxid de carbon. El este conceput pentru a funcționa în paralel cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), precum și pentru a oglindi și a completa rolul acestuia în ceea ce privește mărfurile importate. CBAM va înlocui treptat mecanismele existente ale UE de contracarare a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în special alocarea cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS.
La 15 martie 2022, Consiliul a ajuns la un acord cu privire la text. În decembrie 2022, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind CBAM.
Consiliul a adoptat în mod formal noile norme în aprilie 2023.
Obiectivele de reducere a emisiilor ale statelor membre
Regulamentul privind partajarea eforturilor, modificat ultima dată în 2018, stabilește obiective anuale obligatorii pentru statele membre în materie de emisii de gaze cu efect de seră în sectoare care nu fac obiectul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) sau al Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF). Printre aceste sectoare se numără:
transportul rutier și transportul maritim intern
clădirile
agricultura
deșeurile
industriile mici
Noile norme, ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, vor majora obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE de la 29% la 40% până în 2030, comparativ cu 2005, în sectoarele în cauză. De asemenea, ele vor actualiza obiectivele naționale în consecință.
La 29 iunie 2022, miniștrii mediului din UE au convenit asupra unei poziții de negociere a Consiliului cu privire la normele revizuite. În noiembrie 2022, Consiliul a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European. Regulamentul a fost adoptat de Consiliu în martie 2023.
Emisiile și absorbțiile care rezultă din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură
Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) stabilește un angajament obligatoriu pentru UE de a reduce emisiile și de a spori absorbțiile în sectoarele exploatării terenurilor și silviculturii. Însă odată cu pachetul „Pregătiți pentru 55”, se introduc dispoziții mai ambițioase.
Noile norme stabilesc ca obiectiv la nivelul UE pentru 2030 un volum mai mare de absorbții nete de gaze cu efect de seră, și anume de cel puțin 310 milioane de tone de CO2 echivalent. Pentru fiecare stat membru sunt definite obiective naționale obligatorii.
La 29 iunie 2022, Consiliul Mediu a adoptat o abordare generală referitoare la Regulamentul LULUCF modificat. În noiembrie 2022 s-a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European. Regulamentul a fost adoptat de Consiliu în martie 2023.
Standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete
Autoturismele și camionetele emit 15% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din UE. În cadrul pachetului său „Pregătiți pentru 55”, UE lucrează la revizuirea normelor care reglementează emisiile de CO2 generate de aceste vehicule.
Propunerea introduce obiective progresive pentru autoturisme și camionete de reducere a emisiilor la nivelul UE până în 2030 și ulterior, inclusiv un obiectiv de reducere cu 100% până în 2035 pentru autoturismele și camionetele noi.
Consiliul și-a adoptat abordarea generală cu privire la propunere în iunie 2022. În octombrie 2022 s-a ajuns la un acord cu Parlamentul European. Regulamentul a fost adoptat de Consiliu în martie 2023.
Reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic
În decembrie 2021, Comisia a prezentat propunerea de noi norme ale UE privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”. Propunerea vizează monitorizarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Textul este primul de acest tip și reprezintă o contribuție esențială la acțiunile climatice, deoarece metanul ocupă locul al doilea în rândul celor mai importante gaze cu efect de seră după dioxidul de carbon.
Propunerea decurge din viziunea strategică stabilită în strategia UE privind metanul în 2020. În cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP26 din 2021, UE a lansat angajamentul mondial referitor la metan, în parteneriat cu Statele Unite, prin care peste 100 de țări s-au angajat să își reducă emisiile de metan cu 30% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2020.
În decembrie 2022, Consiliul a ajuns la un acord („abordare generală”) cu privire la această propunere.
Combustibilii de aviație durabili (biocombustibili avansați și e-combustibili) au potențialul de a reduce în mod semnificativ emisiile aeronavelor. Cu toate acestea, acest potențial este în mare parte nevalorificat, deoarece acești combustibili reprezintă doar 0,05% din consumul total de combustibil din sectorul aviației.
Propunerea ReFuelEU în domeniul aviației urmărește să reducă amprenta de mediu a sectorului aviației și să permită acestui sector să ajute UE să își atingă obiectivele în materie de climă.
Consiliul a convenit asupra unei abordări generale cu privire la această propunere în iunie 2022. În aprilie 2023 s-a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European.
Obiectivul propunerii privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim(FuelEU în domeniul maritim) este de a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia utilizată la bordul navelor cu până la 75% până în 2050, prin promovarea utilizării de către nave a combustibililor mai ecologici. În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, sectorul maritim se bazează în continuare aproape în totalitate pe combustibilii fosili și constituie o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră și de alte emisii de substanțe poluante nocive.
Consiliul a convenit asupra unei abordări generale cu privire la această propunere în iunie 2022. În martie 2023, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la noile norme.
Principalul obiectiv al propunerii de regulament privind infrastructura pentru combustibili alternativi este de a asigura faptul că cetățenii și întreprinderile au acces la o rețea de infrastructură suficientă pentru reîncărcarea sau realimentarea vehiculelor rutiere sau a navelor cu combustibili alternativi.
Propunerea are, de asemenea, scopul de a oferi surse alternative de alimentare cu energie pentru navele aflate în port și aeronavele staționare. Ea include obiective pentru instalarea infrastructurii, abordează problema interoperabilității și îmbunătățește ușurința de utilizare.
Normele propuse vor juca un rol important în accelerarea instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, astfel încât să nu se împiedice utilizarea de vehicule și de nave cu emisii zero și cu emisii scăzute, permițând astfel sectorului transporturilor să își reducă în mod semnificativ amprenta de carbon.
În iunie 2022, Consiliul a convenit asupra unei poziții comune (abordare generală) cu privire la propunerea de regulament a Comisiei. Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunere în martie 2023.
Pachetul „Pregătiți pentru 55” include o propunere de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile. Propunerea este de a crește obiectivul actual de la nivelul UE, care este de cel puțin 32% de energie din surse regenerabile în mixul energetic global, la cel puțin 40% până în 2030.
Se propune, de asemenea, introducerea de obiective secundare și măsuri sectoriale în toate sectoarele sau îmbunătățirea celor existente, cu un accent special pe sectoarele în care progresele în ceea ce privește integrarea surselor regenerabile de energie au fost mai lente până în prezent, în special în domeniul transporturilor, al construcțiilor și al industriei.
La 27 iunie 2022, miniștrii energiei din UE au convenit asupra poziției lor comune cu privire la propunerea de revizuire a Directivei UE privind energia din surse regenerabile. În martie 2023, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la directiva revizuită.
Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, a fost propusă o revizuire a Directivei UE privind eficiența energetică. Obiectivul său principal este de a reduce consumul final de energie la nivelul UE cu 11,7% până în 2030, comparativ cu previziunile din 2020.
Normele propuse au inclus mai multe dispoziții privind accelerarea eforturilor statelor membre în materie de eficiență energetică, cum ar fi obligații anuale sporite privind economiile de energie și noi norme care vizează reducerea consumului de energie al clădirilor din sectorul public.
La 27 iunie 2022, Consiliul și-a adoptat abordarea generală cu privire la noile norme propuse. În martie 2023, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu privind revizuirea directivei.
Clădirile reprezintă, la nivelul Uniunii, 40% din energia consumată și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie. Statele UE lucrează la revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, astfel încât clădirile din UE să devină mai eficiente din punct de vedere energetic până în 2030 și ulterior.
Obiectivele principale ale noilor norme sunt:
toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero până în 2030
clădirile existente ar trebui transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050
În octombrie 2022, statele membre ale UE, reunite în cadrul Consiliului, au convenit asupra unei poziții comune („abordare generală”) cu privire la această propunere.
Pachetul privind piața hidrogenului și a gazului decarbonizat
Pachetul privind piața hidrogenului și a gazului decarbonizat propune norme revizuite și norme noi având drept scop reducerea amprentei de carbon a pieței gazelor. Obiectivul este de a trece de la gazele naturale la gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și de a stimula utilizarea acestora în UE până în 2030 și ulterior.
Pachetul constă într-un regulament și o directivă. Cele două propuneri stabilesc norme comune ale pieței interne pentru gazele din surse regenerabile, gazele naturale și hidrogen. Ele vizează crearea unui cadru de reglementare pentru infrastructura și piețele dedicate hidrogenului și pentru planificarea integrată a rețelelor. De asemenea, stabilesc norme privind protecția consumatorilor și consolidează securitatea aprovizionării.
Consiliul și-a stabilit poziția de negociere (abordarea generală) cu Parlamentul European cu privire la cele două propuneri în martie 2023.
Propunerea de revizuire a directivei Consiliului privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice urmărește:
alinierea impozitării produselor energetice și a energiei electrice la politicile UE în domeniul energiei, al mediului și al climei
menținerea și îmbunătățirea pieței interne a UE prin actualizarea domeniului de aplicare al produselor energetice și a structurii ratelor, precum și prin raționalizarea utilizării scutirilor și reducerilor fiscale de către statele membre
menținerea capacității de a genera venituri pentru bugetele statelor membre
Propunerea este dezbătută în prezent în cadrul Consiliului. În decembrie 2022, miniștrii de finanțe din UE au desfășurat o dezbatere de orientare referitoare la revizuirea Directivei privind impozitarea energiei.
Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. Prin propunerile de astăzi, Comisia prezintă instrumentele legislative care ne vor ajuta să atingem obiectivele convenite în Legea europeană a climei și să ne transformăm în mod fundamental economia și societățile pentru a avea parte de un viitor echitabil, verde și prosper.
Într-o inițiativă ambițioasă pentru educarea generației viitoare cu privire la mediul înconjurător și inovație, 30 de profesori din întreaga țară vor preda disciplina nouă “Inovații și Sustenabilitate” începând cu luna septembrie 2023. Acest program, denumit “Verde Play”, își propune să conecteze elevii, profesorii și companiile sustenabile în efortul de a dezvolta o conștientizare crescută cu privire la problemele mediului înconjurător și la modurile inovatoare de a le rezolva.
Lansat în contextul Zilei Mondiale a Mediului, proiectul Verde Play a fost prezentat într-un eveniment special desfășurat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. În cadrul acestui eveniment, autorii curriculei și partenerii implicați în implementarea proiectului au adus laolaltă profesori, directori de instituții educaționale, elevi și tineri inovatori. Acest grup eclectic și-a unit eforturile pentru a promova educația pentru mediu și inovații în rândul tinerilor moldoveni.
Parteneriatul strategic în spatele acestui proiect a fost definit printr-un Memorandum de Înțelegere semnat între Ministerul Educației și Cercetării, și o serie de entități importante precum Proiectul Tehnologiile Viitorului – susținut financiar de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, Dreamups și MoldControl. În perioada august 2023 – ianuarie 2024, proiectul Verde Play va fi lansat ca ediție pilot în 30 de școli din Republica Moldova, implicând atât elevi cât și profesori.
Scopul principal al acestui proiect educațional este de a dezvolta în rândul tinerilor o înțelegere profundă a schimbărilor climatice și a nevoii de a proteja mediul înconjurător. Curriculumul acestui program se axează pe domenii esențiale precum Economia Circulară, Agricultura Organică și Energie Regenerabilă, și își propune să încurajeze abilitățile de identificare a problemelor legate de natură și societate, precum și utilizarea tehnologiilor și inovației pentru rezolvarea acestora.
Proiectul Verde Play va implica nu doar elevii, ci și profesorii, care vor fi instruiți pentru a utiliza o abordare de design centrat pe om în predare. Prin intermediul acestui proces, elevii vor fi încurajați să abordeze problemele de mediu prin intermediul diferitelor etape de dezvoltare: de la identificarea problemei, cercetarea și generarea de idei, până la prototipare, testare și evaluare, și în cele din urmă, implementare și prezentare.
Se așteaptă ca acest proiect să dezvolte abilități cruciale precum gândirea critică, rezolvarea de probleme, colaborarea, creativitatea și empatia. Educația pentru mediu și inovație devine astfel o prioritate, iar Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu partenerii săi, își propun să ofere oportunități semnificative pentru dezvoltarea viitoare a societății moldovenești în direcția sustenabilității și a unui mediu mai sănătos.
Proiectul Verde Play reprezintă un pas important în direcția educației pentru mediu și inovații în Republica Moldova. Prin implicarea profesorilor și a elevilor în această inițiativă, se creează oportunități semnificative pentru dezvoltarea durabilă și pentru formarea tinerilor în lideri responsabili și inovatori în domeniul mediului și sustenabilității.
Lista instituțiilor selectate în ediția pilot „Verde Play”
Guangzhou, China – În perioada 8-10 august 2023, va avea loc Expoziția Mondială a Energiei Solare și Stocării Energiei 2023 / Solar PV & Energy Storage World Expo Guangzhou, (cunoscută anterior sub numele de PV Guangzhou), un eveniment internațional de prestigiu în industria solară și fotovoltaică. Acest târg de anvergură prezintă cele mai recente dezvoltări, produse și servicii din sectorul energetic, oferind vizitatorilor o vitrină globală a inovațiilor din domeniul energiei solare și a stocării de energie.
Găzduit la Complexul China Import & Export Fair Pazhou din Guangzhou, un centru de expoziții și conferințe de renume mondial cu infrastructură modernă și facilități excelente, evenimentul este organizat de către Guangdong Grandeur International Exhibition Group, un nume cunoscut pentru experiența sa în organizarea de expoziții și pentru angajamentul său de a promova industriile prin târguri comerciale internaționale.
Expoziția acoperă o gamă vastă de subiecte esențiale, inclusiv echipamente de producție fotovoltaică, tehnologii de producție și cercetare, produse pentru aplicații solare și stocarea energiei. Vizitatorii au oportunitatea de a descoperi produse și servicii inovatoare, precum echipamentele pentru producția de plăci de siliciu, echipamentele pentru producția de baterii și echipamentele pentru producția de panouri solare/module. Un aspect special al expoziției este posibilitatea ca vizitatorii să învețe comprehensiv despre cele mai recente dezvoltări și tendințe în domeniu, în același timp stabilind contacte valoroase de afaceri.
Expozanții vin din toate sectoarele industriei solare și fotovoltaice, inclusiv producători de echipamente de producție, furnizori de soluții tehnologice și institute de cercetare. Vizitatorii principali sunt profesioniști din aceste domenii, interesați să descopere cele mai noi inovații și să stabilească noi relații de afaceri.
O caracteristică remarcabilă a Expoziției este extinderea suprafeței de expoziție la 100.000 mp, cu 1.500 de expozanți de calitate care vor prezenta tehnologii de vârf în domeniul energiei solare și a stocării de energie. De asemenea, evenimentul se va desfășura sub același acoperiș cu Expoziția Internațională a Conservării Energiei, Stocării Energiei și Energiei Curate din China, acoperind și alte opțiuni energetice precum stații de încărcare, energie eoliană, baterii, surse de energie, bioenergie și tehnologii de încălzire.
Cu ridicarea restricțiilor de călătorie și a politicilor de carantină, experți din întreaga lume se vor alătura acestui festival anual al industriei pentru a se conecta cu parteneri comerciali vechi și pentru a explora noi oportunități de afaceri. Înregistrările expozanților au crescut cu 30% în luna ianuarie față de decembrie 2022, semn că mulți expozanți revin pentru prima dată după pandemie, iar noii expozanți își rezervă spații generoase pentru standuri, fiind pregătiți să întâlnească cumpărători cu nevoi serioase de achiziție.
Guangzhou, un oraș vibrant cu o istorie și cultură bogată, oferă multe atracții pentru vizitatorii expoziției. Complexul China Import & Export Fair Pazhou este bine conectat la rețeaua de transport public, asigurând astfel o călătorie ușoară către eveniment și o experiență plăcută pentru toți participanții. Expoziția Mondială a Energiei Solare și Stocării Energiei reprezintă astfel un eveniment informativ și inovator pentru toți cei interesați de industria solară și fotovoltaică.
În era digitală condusă de preocupările pentru mediu și practici durabile, Moldova face pași semnificativi în domeniul energiei regenerabile. Peisajul energetic al țării evoluează, marcat de discuții și inițiative menite să stimuleze producția și utilizarea surselor de energie curate și sustenabile. O discuție online recentă găzduită de Tatiana Fischer și Irena Vieru pe diverse platforme de socializare a aruncat lumină asupra complexității acestui progres.
Conversația, disponibilă pe contul de Facebook al Radio Moldova, contul de Facebook al Agenției pentru Eficiență Energetică și canalul de YouTube, a explorat diverse aspecte ale adoptării energiei regenerabile, în special în sectorul rezidențial. Expertul invitat, Ion Muntean, Directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, a oferit perspective asupra tendințelor, provocărilor și progreselor în călătoria Moldovei spre energia regenerabilă.
Unul dintre punctele centrale ale discuției a fost interesul crescut pentru sursele de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și cea eoliană, printre utilizatorii casnici. Ion Muntean a împărtășit că Agenția a observat o entuziasmantă creștere a sistemelor de energie regenerabilă, evidențiată de numărul tot mai mare de utilizatori casnici care adoptă aceste alternative mai curate. Cifrele reprezintă o dovadă a acestei schimbări semnificative către soluții energetice sustenabile.
Muntean a subliniat importanța înțelegerii diferitelor mecanisme de sprijin în vigoare pentru facilitarea producției de energie regenerabilă. El a conturat trei mecanisme primare: contorizarea inversă, tarif fix și preț fix. Contorizarea inversă permite utilizatorilor să genereze energie în surplus din surse precum panouri solare și turbine eoliene, care poate fi returnată în rețea, compensându-și facturile de energie. Mecanismele de tarif fix și preț fix oferă tarife garantate pentru producătorii de energie regenerabilă, incentivând investițiile în sector.
Cu toate acestea, călătoria către adoptarea energiei regenerabile nu este lipsită de provocări. Caracterul intermitent al generării de energie din surse precum sistemele fotovoltaice și turbinele eoliene constituie o provocare semnificativă. Energiea generată este supusă elementelor naturale precum lumina soarelui și vântul, ceea ce înseamnă că poate să nu se alinieze cu cererea de energie. Această problemă necesită o atenție deosebită acordată capacităților de echilibrare și limitărilor rețelei pentru a asigura o aprovizionare constantă cu energie.
Echilibrarea energiei generate și consumate este crucială pentru a evita supraîncărcarea sau subutilizarea sistemului. Muntean a explicat că capacitățile actuale de rețea nu sunt încă echipate pentru a gestiona eficient energia în surplus. Ca urmare, reglementările limitează instalarea de sisteme de energie regenerabilă mai mari până când infrastructura necesară pentru echilibrare și stocare este în loc.
Una dintre principalele preocupări care rezultă din integrarea surselor de energie regenerabilă este impactul potențial asupra rețelei și a consumatorilor din vecinătate. Discuția a scos în evidență modul în care sistemele fotovoltaice, de exemplu, pot afecta nivelurile de tensiune în rețea, putând perturba calitatea energiei furnizate în casele învecinate. Muntean a subliniat că este esențial ca reglementatorii, distribuitorii de energie și consumatorii să lucreze împreună pentru a asigura o tranziție fără probleme către energiile regenerabile fără a compromite stabilitatea rețelei.
Pentru a aborda aceste provocări, Moldova se concentrează pe modernizarea infrastructurii sale energetice, în special în ceea ce privește capacitățile de echilibrare și soluțiile de stocare. Țara explorează, de asemenea, opțiuni pentru schimbul de energie cu țările vecine, promovând o abordare regională pentru aprovizionarea cu energie durabilă.
Discuția online a oferit o privire comprehensivă asupra complexității călătoriei Moldovei spre adoptarea energiei regenerabile. În timp ce această cale este presărată cu provocări, la fel de multe sunt oportunitățile de a modela un viitor energetic mai curat și mai durabil pentru țară. Pe măsură ce Moldova continuă să exploreze și să implementeze soluții inovatoare, peisajul său energetic stă pregătit pentru o schimbare transformatoare.
Industria energetică din Republica Moldova continuă să evolueze pe calea durabilității, cu o creștere semnificativă în adoptarea energiei regenerabile în ultimii ani. Datele recente furnizate de Î.S. Moldelectrica, operatorul sistemului de transport electric al țării, evidențiază progrese remarcabile în direcția utilizării surselor curate de energie.
În anul 2021, au fost depuse 33 de cereri complete de conectare a unităților de producție la rețeaua electrică, conform informațiilor oficiale. Din acestea, 18 cereri au primit avize de conectare, iar alte 3 au fost incluse pe lista de așteptare pentru a primi avize în viitor. Aceste demersuri au contribuit la o capacitate avizată de 229,7 MW pentru anul respectiv, cu 38,5 MW alocate instalațiilor solare fotovoltaice și 191,2 MW pentru centralele eoliene.
În anul următor, 2022, interesul pentru energie regenerabilă a crescut, cu 39 de cereri complete de conectare a unităților de producție la rețea. Avizele au fost emise sau actualizate pentru 36 dintre aceste cereri, iar 3 au fost înscrise pe lista de așteptare. Capacitatea totală avizată pentru acest an a atins un nivel impresionant de 833,2 MW. Din această sumă, 273,73 MW au fost desemnați pentru instalațiile solare fotovoltaice, în timp ce 544,6 MW au fost alocați centralelor eoliene, și 15 MW au fost destinați centralelor electrice de cogenerare.
Anul 2023 a adus încă o etapă semnificativă în evoluția sectorului energetic moldovean. În primul semestru al anului, au fost eliberate 25 de avize de conectare pentru centrale electrice, cu o capacitate totală de 724,4 MW. Astfel, energiile regenerabile continuă să câștige teren, cu 365,1 MW dedicați energiei eoliene, 354,3 MW pentru energia fotovoltaică și 5 MW pentru energia de cogenerare.
Pe lângă cifrele impresionante, Î.S. Moldelectrica a reușit să gestioneze și cererile privind lipsa de capacitate spre injecție în rețeaua electrică de transport. În perioada 2021-2023, compania a răspuns la 14 astfel de cereri, oferind soluții alternative și posibilitatea includerii cererilor în lista de așteptare.
Este important să subliniem că, în calitate de operator al sistemului de transport, Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” nu poartă răspundere pentru construcția centralelor electrice regenerabile, ci eliberează avizele de racordare și coordonează proiectele tehnice de execuție și contractele de racordare.
Astfel, în ansamblu, capacitățile totale avizate prin aceste conexiuni se ridică la 1550,34 MW, într-o diversificare impresionantă care cuprinde 901,2 MW pentru centrale electrice eoliene, 644,14 MW pentru centrale electrice fotovoltaice și 5 MW pentru centrale electrice de cogenerare. Moldova continuă să demonstreze un angajament puternic față de trecerea la surse de energie curată și sustenabilă, contribuind la eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.
