Perspectiva anuală a pieței UE pentru energia solară realizată de SolarPower Europe ajută factorii de decizie din politici să valorifice imensul potențial al energiei solare pentru a atinge obiectivele UE privind energia regenerabilă pentru anul 2030. Elaborată cu sprijinul membrilor noștri și a asociațiilor naționale de energie solară, perspectiva demonstrează modul în care energia solară poate fi și va fi motorul care susține Acordul Verde European.

Perspectiva pieței UE pentru energie solară 2022-2026 conține o prognoză actualizată pentru piața solară a UE în 2022 și proiecții privind evoluția pieței până în 2026.

Consiliul a adoptat noi reguli pentru a reduce consumul final de energie la nivelul UE cu 11,7% în 2030. Statele membre vor beneficia de flexibilități în atingerea acestui obiectiv.

Obiectivul principal Statele membre vor asigura colectiv o reducere a consumului final de energie de cel puțin 11,7% în 2030, comparativ cu previziunile de consum de energie pentru 2030 realizate în 2020. Aceasta se traduce printr-un plafon maxim al consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol și de 993 de milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar.

Limita de consum pentru consumul final va fi obligatorie pentru statele membre colectiv, în timp ce obiectivul de consum de energie primar va fi indicativ. Consumul final de energie reprezintă energia consumată de utilizatorii finali, în timp ce consumul de energie primară include și cea folosită pentru producția și furnizarea de energie.

Contribuții naționale și completarea decalajelor Toate statele membre vor contribui la atingerea obiectivului general al UE. Ele vor stabili contribuții naționale indicative și traiectorii pentru atingerea obiectivului în planurile lor integrate naționale de energie și climă (NECP-uri). Proiectele actualizate ale NECP-urilor erau așteptate în iunie 2023, iar planurile finale vor fi prezentate în 2024.

Formula pentru calcularea contribuțiilor naționale către obiectiv (definită în Anexa I la propunere) va fi indicativă, cu posibilitatea abaterii de la ea cu 2,5%.

Comisia va calcula dacă toate contribuțiile se adună la obiectivul de 11,7%, iar dacă nu, va emite corecții pentru contribuțiile naționale care sunt mai mici decât ar fi fost folosind formula (mecanismul de completare a decalajelor).

Formula se bazează, printre altele, pe intensitatea energetică, PIB pe cap de locuitor, dezvoltarea energiilor regenerabile și potențialul de economisire a energiei.

Economisirea energiei Obiectivul anual de economisire a energiei pentru consumul final de energie va crește treptat de la 2024 până în 2030. Statele membre vor asigura economii anuale noi de 1,49% din consumul final de energie în medie pe parcursul acestui interval, ajungând treptat la 1,9% la 31 decembrie 2030.

Statele membre pot include în calcul obiectivului economiile de energie realizate prin măsuri politice în baza directivei actuale și revizuite privind performanța energetică a clădirilor; măsuri rezultate din sistemul UE de comercializare a emisiilor (pentru instalații și pentru clădiri și transport); și măsuri de energie de urgență.

Sectorul public dă exemplu Noile reguli impun obligații specifice sectorului public pentru a realiza o reducere anuală a consumului de energie de 1,9%, care poate exclude transportul public și forțele armate. În plus, statele membre vor fi obligate să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor deținute de entitățile publice.

Următorii pași Directiva a fost adoptată formal. Ea va fi acum publicată în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare după 20 de zile.

Context Propunerea de revizuire a Directivei privind Eficiența Energetică, împreună cu alte propuneri, abordează aspectele energetice ale tranziției climatice a UE în cadrul pachetului “Fit for 55”. Comisia a prezentat pachetul “Fit for 55” la 14 iulie 2021. Acest pachet își propune să alinieze cadrul legislativ al UE privind climatul și energia cu obiectivul său de neutralitate climatică până în 2050 și cu obiectivul său de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pachetul constă într-o serie de propuneri interconectate, care modifică fie legislația existentă, fie introduc noi inițiative într-o serie de domenii de politică și sectoare economice.

În plus, în cadrul planului REPowerEU, Comisia a propus la 18 mai 2022 o serie de modificări suplimentare și țintite la Directiva privind Eficiența Energetică pentru a reflecta schimbările recente în peisajul energetic. Elementele propunerii au fost integrate în procesul de negociere interinstituțional între Consiliu și Parlament.

Directiva actuală privind Eficiența Energetică, în vigoare din decembrie 2018, stabilește un obiectiv de reducere a consumului de energie primară și finală cu 32,5% până în 2030 la nivelul UE, comparativ cu previziunile de consum de energie pentru 2030 realizate în 2007.

Comisia Europeană salută cu căldură acordul încheiat astăzi de Estonia, Letonia și Lituania pentru accelerarea integrării rețelelor lor de electricitate cu rețeaua Europei Continentale (CEN) și pentru deconectarea de la sistemele Rusiei și Belarusului. Prin declarația comună semnată astăzi de cei trei prim-miniștri, termenul pentru sincronizare este avansat de la sfârșitul anului 2025, așa cum a fost stabilit inițial prin declarații politice în 2018 și 2019, la februarie 2025. Declarația politică de astăzi urmează unui acord între operatorii respectivi ai sistemelor de transport (TSO) din această săptămână, privind pașii pentru realizarea sincronizării complete în februarie 2025.

Recomenzile rețelelor relevante sunt un Proiect de Interes Comun (PCI) pe lista a cincea a PCIs a Uniunii, conform Regulamentului TEN-E, și au primit un sprijin financiar record de peste 1,2 miliarde de euro din partea Facilității de Conectare pentru Energie a Europei. Integrarea completă a statelor baltice în piața internă a energiei va facilita, de asemenea, utilizarea energiei regenerabile, sprijinindu-le să atingă obiectivele Acordului Verde European.

Comisarul European pentru Energie, Kadri Simson, a declarat:

“Aș dori să felicit astăzi pe cei trei lideri baltici pentru acest acord istoric, care ne va permite să finalizăm integrarea completă a celor trei state baltice în rețeaua electrică a UE cu aproape un an mai devreme decât s-a intenționat inițial. Acesta a fost un proiect prioritar de infrastructură energetică al UE pentru mulți ani, beneficiind de finanțare substanțială din partea UE, și va continua să primească sprijin până când va fi finalizat. Acordul de astăzi este un simbol al solidarității europene în acțiune. Proiectul nu va asigura doar securitatea energetică în regiune și va completa integrarea UE a celor trei state baltice, ci va sprijini, de asemenea, implementarea Acordului Verde, asigurând o energie sigură, accesibilă și durabilă pentru regiunea Mării Baltice de Est și pentru întreaga Uniune.”

În timp ce în trecut regiunea statelor baltice a fost o “insulă energetică”, izolată de alte state membre, acum este conectată cu partenerii europeni prin linii de electricitate cu Polonia (LitPol Link), Suedia (NordBalt) și Finlanda (Estlink 1 și Estlink 2). Integrarea lor a fost o prioritate a Grupului de Înalt Nivel al Planului de Interconectare a Pieței Energiei Baltice (“BEMIP”), care datează din iunie 2009, când a fost semnat primul Memorandum de Înțelegere. Aceste proiecte au fost posibile și construite cu sprijinul UE. Din motive istorice, totuși, rețeaua electrică a statelor baltice este încă operată în mod sincron cu sistemele rusești și belaruse. Adunarea statelor baltice la rețeaua europeană continentală a fost convenită între Comisia Europeană, Polonia și cele trei state baltice încă din 2018 și a fost consolidată în 2019. Termenul inițial pentru finalizarea proiectului fusese stabilit până la sfârșitul anului 2025. Acest termen este acum avansat la februarie 2025.

Desincronizarea rețelei de electricitate a statelor baltice de aceste sisteme și sincronizarea cu rețeaua europeană continentală (CEN) este o prioritate politică esențială pentru realizarea Uniunii Energiei. Proiectele de consolidare a rețelelor respective sunt incluse în a cincea listă a Proiectelor de Interes Comun ale UE (PCIs). PCIs au ca scop ajutarea UE să-și atingă obiectivele sale în domeniul politicii energetice și climatice: energie accesibilă, sigură și durabilă pentru toți cetățenii. Proiectele de pe lista PCI sunt, de asemenea, eligibile pentru a primi finanțare din partea Facilității de Conectare a Europei pentru Energie.